1 E u sînt omul care a văzut suferinţa supt nuiaua urgiei Lui.
2 E l m'a dus, m'a mînat în întunerec, şi nu în lumină.
3 N umai împotriva mea îşi întinde şi îşi întoarce mîna, toată ziua.
4 M i -a prăpădit carnea şi pielea, şi mi -a zdrobit oasele.
5 A făcut zid împrejurul meu, şi m'a înconjurat cu otravă şi durere.
6 M ă aşează în întunerec, ca pe cei morţi pentru totdeauna.
7 M 'a înconjurat cu un zid, ca să nu ies; m'a pus în lanţuri grele.
8 S ă tot strig şi să tot cer ajutor, căci El tot nu-mi primeşte rugăciunea.
9 M i -a astupat calea cu pietre cioplite, şi mi -a strîmbat cărările.
10 M ă pîndeşte ca un urs şi ca un leu într'un loc ascuns.
11 M i -a abătut căile, şi apoi s'a aruncat pe mine, şi m'a pustiit.
12 Ş i -a încordat arcul, şi m'a pus ţintă săgeţii Lui.
13 Î n rărunchi mi -a înfipt săgeţile din tolba Lui.
14 A m ajuns de rîsul poporului meu, şi toată ziua sînt pus în cîntece de batjocură de ei.
15 M 'a săturat de amărăciune, m'a îmbătat cu pelin.
16 M i -a sfărîmat dinţii cu pietre, m'a acoperit cu cenuşă.
17 M i-ai luat pacea, şi nu mai cunosc fericirea.
18 Ş i am zis:,, S'a dus puterea mea de viaţă, şi nu mai am nici o nădejde în Domnul.``
19 G îndeşte-Te la necazul şi suferinţa mea, la pelin şi la otravă!``
20 C înd îşi aduce aminte sufletul meu de ele, este mîhnit în mine.
21 I ată ce mai gîndesc în inima mea, şi iată ce mă face să mai trag nădejde:
22 B unătăţile Domnului nu s'au sfîrşit, îndurările Lui nu sînt la capăt,
23 c i se înoiesc în fiecare dimineaţă. Şi credincioşia Ta este atît de mare!
24 D omnul este partea mea de moştenire,`` zice sufletul meu; de aceea nădăjduiesc în El.
25 D omnul este bun cu cine nădăjduieşte în El, cu sufletul care -L caută.
26 B ine este să aştepţi în tăcere ajutorul Domnului.
27 E ste bine pentru om să poarte un jug în tinereţa lui.
28 S ă stea singur şi să tacă, pentrucă Domnul i l -a pus pe grumaz;
29 s ă-şi umple gura cu ţărînă, şi să nu-şi peardă nădejdea;
30 s ă dea obrazul celui ce -l loveşte, şi să se sature de ocări.
31 C ăci Domnul nu leapădă pentru totdeauna.
32 C i, cînd mîhneşte pe cineva, Se îndură iarăş de el, după îndurarea Lui cea mare:
33 c ăci El nu necăjeşte cu plăcere, nici nu mîhneşte bucuros pe copiii oamenilor.
34 C înd se calcă în picioarele toţi prinşii de război ai unei ţări,
35 c înd se calcă dreptatea omenească în faţa Celui Prea Înalt,
36 c înd este nedreptăţit un om în pricina lui, nu vede Domnul?
37 C ine a spus şi s'a întîmplat ceva fără porunca Domnului?
38 N u iese din gura Celui Prea Înalt răul şi binele?
39 D e ce să se plîngă omul cît trăieşte? Ficare să se plîngă mai bine de păcatele lui!
40 S ă luăm seama la umbletele noastre, să le cercetăm, şi să ne întoarcem la Domnul.
41 S ă ne înălţăm şi inimile cu mînile spre Dumnezeu din cer, zicînd:
42 A m păcătuit, am fost îndărătnici, şi nu ne-ai iertat!``
43 Î n mînia Ta, Te-ai ascuns, şi ne-ai urmărit, ai ucis fără milă.
44 T e-ai învăluit într'un nor, ca să nu străbată la Tine rugăciunea noastră.
45 N e-ai făcut de batjocură şi de ocară printre popoare.
46 T oţi vrăjmaşii noştri deschid gura împotriva noastră.
47 D e groază şi de groapă am avut parte, de prăpăd şi pustiire.
48 Ş ivoaie de apă îmi curg din ochi din pricina prăpădului fiicei poporului meu.
49 M i se topeşte ochiul în lacrămi, necurmat şi fără răgaz,
50 p înăce Domnul va privi din cer şi va vedea.
51 M ă doare ochiul de plîns pentru toate fiicele cetăţii mele.
52 C ei ce mă urăsc fără temei, m'au gonit ca pe o pasăre.
53 V oiau să-mi nimicească viaţa într'o groapă, şi au aruncat cu pietre în mine.
54 M i-au năvălit apele peste cap şi ziceam:,, Sînt perdut!``
55 D ar am chemat Numele Tău, Doamne, din fundul gropii.
56 T u mi-ai auzit glasul:,, Nu-Ţi astupa urechea la suspinurile şi strigătele mele.``
57 Î n ziua cînd Te-am chemat, Te-ai apropiat, şi ai zis:,, Nu te teme!``
58 D oamne, Tu ai apărat pricina sufletului meu, mi-ai răscumpărat viaţa!
59 D oamne, ai văzut apăsarea mea: fă-mi dreptate.
60 A i văzut toate răzbunările lor, toate uneltirile lor împotriva mea.
61 D oamne, le-ai auzit ocările, toate uneltirile împotriva mea,
62 c uvîntările protivnicilor mei, şi planurile pe cari le urzeau în fiecare zi împotriva mea.
63 U ită-Te cînd stau ei jos sau cînd se scoală. Eu sînt cîntecul lor de batjocură.
64 R ăsplăteşte-le, Doamne, după faptele mînilor lor!
65 Î mpetreşte-le inima, şi aruncă blestemul Tău împotriva lor!
66 U rmăreşte -i, în mînia Ta, şi şterge -i de supt ceruri, Doamne!``