1 E u sînt omul care a văzut suferinţa supt nuiaua urgiei Lui.

Аз съм човек, който видях скръб от тоягата на Неговия гняв.

2 E l m'a dus, m'a mînat în întunerec, şi nu în lumină.

Той ме е водил и завел в тъмнина, а не във виделина.

3 N umai împotriva mea îşi întinde şi îşi întoarce mîna, toată ziua.

Навярно против мене обръща повторно ръката Си всеки ден.

4 M i -a prăpădit carnea şi pielea, şi mi -a zdrobit oasele.

Застари месата ми и кожата ми; строши костите ми.

5 A făcut zid împrejurul meu, şi m'a înconjurat cu otravă şi durere.

Издигна против мене укрепления; и окръжи ме с горест и труд.

6 M ă aşează în întunerec, ca pe cei morţi pentru totdeauna.

Тури ме да седна в тъмнина като отдавна умрелите.

7 M 'a înconjurat cu un zid, ca să nu ies; m'a pus în lanţuri grele.

Обгради ме, та да не мога да изляза; отегчи веригите ми.

8 S ă tot strig şi să tot cer ajutor, căci El tot nu-mi primeşte rugăciunea.

Още и когато викам и ридая, Той отблъсва молитвата ми.

9 M i -a astupat calea cu pietre cioplite, şi mi -a strîmbat cărările.

Огради с дялани камъни пътищата ми; изкриви пътеките ми.

10 M ă pîndeşte ca un urs şi ca un leu într'un loc ascuns.

Стана ми като мечка в засада, като лъв в скришни места.

11 M i -a abătut căile, şi apoi s'a aruncat pe mine, şi m'a pustiit.

Отби настрана пътищата ми, и ме разкъса; направи ме пуст.

12 Ş i -a încordat arcul, şi m'a pus ţintă săgeţii Lui.

Запъна лъка Си, и ме постави като прицел на стрела.

13 Î n rărunchi mi -a înfipt săgeţile din tolba Lui.

Заби в бъбреците ми стрелите на тула Си.

14 A m ajuns de rîsul poporului meu, şi toată ziua sînt pus în cîntece de batjocură de ei.

Станах за присмех на всичките си люде, и за песен на тях цял ден.

15 M 'a săturat de amărăciune, m'a îmbătat cu pelin.

Насити ме с горчивини, опи ме с пелин.

16 M i -a sfărîmat dinţii cu pietre, m'a acoperit cu cenuşă.

При това, счупи зъбите ми с камъчета; покри ме с пепел.

17 M i-ai luat pacea, şi nu mai cunosc fericirea.

Отблъснал си душата ми далеч от мира; забравих благоденствието.

18 Ş i am zis:,, S'a dus puterea mea de viaţă, şi nu mai am nici o nădejde în Domnul.``

И рекох: Погина увереността ми и надеждата ми като отдалечена от Господа.

19 G îndeşte-Te la necazul şi suferinţa mea, la pelin şi la otravă!``

Помни скръбта ми и изпъждането ми, пелина и жлъчката.

20 C înd îşi aduce aminte sufletul meu de ele, este mîhnit în mine.

Душата ми, като ги помни непрестанно, се е дълбоко смирила.

21 I ată ce mai gîndesc în inima mea, şi iată ce mă face să mai trag nădejde:

Обаче това си наумявам, поради което имам и надежда;

22 B unătăţile Domnului nu s'au sfîrşit, îndurările Lui nu sînt la capăt,

Че по милост Господна ние не се довършихме, понеже не чезнат щедростите Му.

23 c i se înoiesc în fiecare dimineaţă. Şi credincioşia Ta este atît de mare!

Те се подновяват всяка заран; голяма е Твоята вярност.

24 D omnul este partea mea de moştenire,`` zice sufletul meu; de aceea nădăjduiesc în El.

Господ е дял мой, казва душата ми; Затова, ще се надявам на Него.

25 D omnul este bun cu cine nădăjduieşte în El, cu sufletul care -L caută.

Благ е Господ към ония, които го чакат, към душата, която го търси.

26 B ine este să aştepţi în tăcere ajutorul Domnului.

Добро е да се надява някой и тихо да очаква спасението то Господа.

27 E ste bine pentru om să poarte un jug în tinereţa lui.

Добро е за човека да носи хомот в младостта си.

28 S ă stea singur şi să tacă, pentrucă Domnul i l -a pus pe grumaz;

Нека седи насаме и мълчи, когато Господ му го наложи.

29 s ă-şi umple gura cu ţărînă, şi să nu-şi peardă nădejdea;

Нека тури устата си в пръстта негли има още надежда.

30 s ă dea obrazul celui ce -l loveşte, şi să se sature de ocări.

Нека подаде бузата си на онзи, който го бие; нека се насити с укор.

31 C ăci Domnul nu leapădă pentru totdeauna.

Защото Господ не отхвърля до века.

32 C i, cînd mîhneşte pe cineva, Se îndură iarăş de el, după îndurarea Lui cea mare:

Понеже, ако и да наскърби, Той пак ще и да се съжали според многото Си милости.

33 c ăci El nu necăjeşte cu plăcere, nici nu mîhneşte bucuros pe copiii oamenilor.

Защото не оскърбява нито огорчава от сърце човешките чада.

34 C înd se calcă în picioarele toţi prinşii de război ai unei ţări,

Да се тъпчат под нозе всичките затворници на света,

35 c înd se calcă dreptatea omenească în faţa Celui Prea Înalt,

Да се извраща съда на човека пред лицето на Всевишния,

36 c înd este nedreptăţit un om în pricina lui, nu vede Domnul?

Да се онеправдава човека в делото му, - Господ не одобрява това.

37 C ine a spus şi s'a întîmplat ceva fără porunca Domnului?

Кой ще е онзи, който казва нещо, и то става, без да го е заповядал Господ?

38 N u iese din gura Celui Prea Înalt răul şi binele?

Из устата на Всевишния не излизат ли и злото и доброто?

39 D e ce să se plîngă omul cît trăieşte? Ficare să se plîngă mai bine de păcatele lui!

Защо би пороптал жив човек, всеки за наказанието на греховете си?

40 S ă luăm seama la umbletele noastre, să le cercetăm, şi să ne întoarcem la Domnul.

Нека издирим и изпитаме пътищата си, и нека се върнем при Господа.

41 S ă ne înălţăm şi inimile cu mînile spre Dumnezeu din cer, zicînd:

Нека издигнем сърцата си и ръцете си към Бога, който е на небесата, и нека речем:

42 A m păcătuit, am fost îndărătnici, şi nu ne-ai iertat!``

Съгрешихме и отстъпихме; Ти не си ни простил.

43 Î n mînia Ta, Te-ai ascuns, şi ne-ai urmărit, ai ucis fără milă.

Покрил си се с гняв и гонил си ни, убил си без да пощадиш.

44 T e-ai învăluit într'un nor, ca să nu străbată la Tine rugăciunea noastră.

Покрил си се с облак, за да не премине молитвата ни.

45 N e-ai făcut de batjocură şi de ocară printre popoare.

Направил си ни като помия и смет всред племената.

46 T oţi vrăjmaşii noştri deschid gura împotriva noastră.

Всичките ни неприятели отвориха широко устата си против нас.

47 D e groază şi de groapă am avut parte, de prăpăd şi pustiire.

Страх и пропастта ни налетяха, запустение и разорение.

48 Ş ivoaie de apă îmi curg din ochi din pricina prăpădului fiicei poporului meu.

Водни потоци излива окото ми поради разорението на дъщерята на людете ми.

49 M i se topeşte ochiul în lacrămi, necurmat şi fără răgaz,

Окото ми пролива сълзи и не престава, защото няма отрада.

50 p înăce Domnul va privi din cer şi va vedea.

Докато не се наведе Господ и не погледне от небесата.

51 M ă doare ochiul de plîns pentru toate fiicele cetăţii mele.

Окото ми прави душата ми да ме боли поради всичките дъщери на града ми.

52 C ei ce mă urăsc fără temei, m'au gonit ca pe o pasăre.

Ония, които ми са неприятели без причина, ме гонят непрестанно като птиче.

53 V oiau să-mi nimicească viaţa într'o groapă, şi au aruncat cu pietre în mine.

Отнеха живота ми в тъмницата, и хвърлиха камък върху мене.

54 M i-au năvălit apele peste cap şi ziceam:,, Sînt perdut!``

Води стигнаха над главата ми; рекох: Свърших се.

55 D ar am chemat Numele Tău, Doamne, din fundul gropii.

Призовах името Ти, Господи, от най-дълбоката тъмница.

56 T u mi-ai auzit glasul:,, Nu-Ţi astupa urechea la suspinurile şi strigătele mele.``

Ти чу гласа ми; не затваряй ухото Си за въздишането ми, за вопъла ми;

57 Î n ziua cînd Te-am chemat, Te-ai apropiat, şi ai zis:,, Nu te teme!``

Приближил си се в деня, когато Те призовах; рекъл си: Не бой се.

58 D oamne, Tu ai apărat pricina sufletului meu, mi-ai răscumpărat viaţa!

Застъпил си се Господи, за делото на душата ми; изкупил си живота ми.

59 D oamne, ai văzut apăsarea mea: fă-mi dreptate.

Видял си, Господи, онеправданието ми; отсъди делото ми.

60 A i văzut toate răzbunările lor, toate uneltirile lor împotriva mea.

Видял си всичките им отмъщения и всичките им замисли против мене.

61 D oamne, le-ai auzit ocările, toate uneltirile împotriva mea,

Ти си чул, Господи, укоряването им и всичките им замисли против мене,

62 c uvîntările protivnicilor mei, şi planurile pe cari le urzeau în fiecare zi împotriva mea.

Думите на ония, които се подигат против мене, и кроежите им против мене цял ден.

63 U ită-Te cînd stau ei jos sau cînd se scoală. Eu sînt cîntecul lor de batjocură.

Виж, кога седят и кога стават аз им съм песен.

64 R ăsplăteşte-le, Doamne, după faptele mînilor lor!

Ще им въздадеш, Господи, въздаяние според делата на ръцете им;

65 Î mpetreşte-le inima, şi aruncă blestemul Tău împotriva lor!

Ще им дадеш, като клетвата Си върху тях, окаменено сърце;

66 U rmăreşte -i, în mînia Ta, şi şterge -i de supt ceruri, Doamne!``

Ще ги прогониш с гняв, и ще ги изтребиш изпод небесата Господни.