1 ( Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Dumnezeul laudei mele, nu tăcea!

(По слав. 108) За първия певец. Давидов псалом. Недей мълча, Боже, хвало моя;

2 C ăci protivnicii au deschis împotriva mea o gură rea şi înşelătoare, îmi vorbesc cu o limbă mincinoasă,

Защото нечестиви уста и уста коварни се отвориха срещу мене, Говориха против мене с лъжлив език;

3 m ă înconjoară cu cuvîntări pline de ură, şi se războiesc cu mine fără temei.

Обиколиха ме тъй също с думи на омраза, И воюват против мене без причина.

4 P e cînd eu îi iubesc, ei îmi sînt protivnici; dar eu alerg la rugăciune.

За отплата на любовта ми те ми станаха противници; Но аз все съм на молитва.

5 E i îmi întorc rău pentru bine, şi ură pentru dragostea mea.

И въздадоха ми зло за добро, И омраза за любовта ми.

6 P e vrăjmaşul meu pune -l supt stăpînirea unui om rău, şi un pîrîş să stea la dreapta lui!

Господи, постави нечестив човек над него. И противник нека стои отдясно му.

7 C înd va fi judecat, să fie găsit vinovat, şi rugăciunea lui să treacă drept un păcat!

Когато се съди, нека излезе виновен. И молитвата му нека стане грях.

8 P uţine să -i fie zilele la număr, şi slujba să i -o ia altul!

Дните му нека бъдат малко; Друг нека вземе чина му.

9 S ă -i rămînă copiii orfani, şi nevastă-sa văduvă!

Децата му нека бъдат сираци, И жена му вдовица,

10 C opiii lui să umble fără niciun căpătîi şi să cerşească, să-şi caute pînea departe de locuinţa lor dărîmată!

Децата му нека се скитат винаги и станат просяци, И далеч от развалените си жилища нека просят хляб.

11 C el ce l -a împrumutat, să -i pună mîna pe tot ce are, şi străinii să -i jăfuiască rodul muncii lui!

Лихоимецът нека впримчи целият му имот, И чужденци нека разграбват трудовете му.

12 N imeni să nu mai ţină la el, şi nimeni să n'aibă milă de orfanii lui!

Да няма кой да простре милост към него, Нито кой да пожали сирачетата му.

13 U rmaşii lui să fie nimiciţi, şi să li se stîngă numele în neamul următor!

Внуците му нека бъдат отсечени, В идното поколение нека се изличи името им.

14 N elegiuirea părinţilor săi să rămînă ca aducere aminte înaintea Domnului, şi să nu se şteargă păcatul mamei lui!

Нека се помни пред Господа беззаконието на бащите му, И грехът на майка му нека се не изличи;

15 D omnul să -i aibă totdeauna înaintea ochilor, ca să le şteargă pomenirea de pe pămînt,

Нека бъдат винаги пред Господа За да отсече помена им от земята,

16 p entrucă nu şi -a adus aminte să facă îndurare, pentrucă a prigonit pe cel nenorocit şi pe cel lipsit, pînă acolo încît să omoare pe omul cu inima zdrobită!

Защото той си науми да показва милост, Но преследваше немотния и беден човек, И съкрушения в сърце, за да ги умъртви.

17 Î i plăcea blestemul: să cadă asupra lui! Nu -i plăcea binecuvîntarea: să se depărteze de el!

Да! той обича да проклина, и проклетията го стигна; Не му беше драго да благославя, и благословението се отдалечи от него.

18 S e îmbracă cu blestemul cum se îmbracă cu haina lui, îi pătrunde ca apa înlăuntrul lui, ca untdelemnul în oase!

Да: той обичаше проклетията като своя дреха; И тя влезе като вода във вътрешностите му, И като масло в костите му.

19 D eaceea, să -i slujească de veşmînt ca să se acopere, de încingătoare cu care să fie totdeauna încins!

Нека му стане като дрехата, в която се увива, И като пояса, с който постоянно се опасва.

20 A ceasta să fie, din partea Domnului, plata vrăjmaşilor mei, şi a celor ce vorbesc cu răutate de mine!

Това нека бъде въздаянието на противниците ми от Господа, И ония, които говорят зло против душата ми.

21 I ar Tu, Doamne, Dumnezeule, lucrează pentru mine din pricina Numelui Tău, căci mare este bunătatea ta; izbăveşte-mă!

А Ти, Иеова Господи, застъпвай се за мене заради името Си; Понеже Твоята милост е блага, избави ме,

22 S înt nenorocit şi lipsit, şi îmi e rănită inima înlăuntrul meu.

Защото съм сиромах и немотен, И сърцето ми е наранено дълбоко в мене.

23 P ier ca umbra gata să treacă, sînt izgonit ca o lăcustă.

Преминал съм като уклонила се сянка по слънчев часовник; Изхвърлен съм като скакалец.

24 M i-au slăbit genunchii de post, şi mi s'a sleit trupul de slăbiciune.

Колената ми се клатят от пост; И снагата ми губи тлъстината си.

25 A m ajuns de ocară lor; cînd mă privesc ei, dau din cap.

И аз им станах за укор; Като ме гледат кимат с глава.

26 A jută-mi, Doamne, Dumnezeul meu! Scapă-mă prin bunătatea Ta!

Помогни ми, Господи Боже мой, Избави ме според милостта си,

27 Ş i să ştie că mîna Ta, că Tu, Doamne, ai făcut lucrul acesta!

За да познаят, че това е твоята ръка, Че Ти си сторил това, Господи.

28 M ăcar că ei blastămă, Tu binecuvintează; măcar că se ridică ei împotriva mea, vor fi înfruntaţi, iar robul Tău se va bucura.

Те нека кълнат, а Ти благославяй; Когато станат те ще се посрамят, а Твоят слуга ще се весели.

29 P rotivnicii mei să se îmbrace cu ocara, să se acopere cu ruşinea lor cum se acopăr cu o manta!

Нека се облекат противниците ми с позор, И нека се покрият със срама си като с дреха.

30 V oi lăuda foarte mult cu gura mea pe Domnul, Îl voi mări în mijlocul mulţimii;

И аз ще благодаря много на Господа с устата си, Да! между множеството ще Го хваля;

31 c ăci El stă la dreapta săracului, ca să -l izbăvească de cei ce -l osîndesc.

Защото Той стои отдясно на немотния За да го избавя от ония, които съдят душата му.