1 I acov a locuit în ţara Canaan, unde locuise ca străin tatăl său.

А Яков живееше в Ханаанската земя, земята в която баща му беше пришелец.

2 I ată istoria lui Iacov. Iosif, la vîrsta de şaptesprezece ani, păştea oile cu fraţii lui; băiatul acesta era cu fiii Bilhei şi cu fiii Zilpei, nevestele tatălui său. Şi Iosif spunea tatălui lor vorbele lor cele rele.

Ето словото за Якововото потомство. Иосиф, когато беше момче на седемнадесет години, пасеше овците заедно с братята си, синовете на Вала и синовете на Зелфа, жените на баща му; и Иосиф съобщаваше на баща им за лошото им поведение.

3 I srael iubea pe Iosif mai mult decît pe toţi ceilalţi fii ai săi, pentrucă îl născuse la bătrîneţă; şi i -a făcut o haină pestriţă.

А Израил обичаше Иосифа повече от всичките си чада, защото беше син на старостта му; и му беше направил шарена дрешка.

4 F raţii lui au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decît pe ei toţi, şi au început să -l urască. Nu puteau să -i spună nicio vorbă prietenească.

Но братята му, като гледаха, че баща им го обичаше повече от всичките му братя, намразиха го и не можеха да му говорят спокойно.

5 I osif a visat un vis, şi l -a istorisit fraţilor săi, cari l-au urît şi mai mult.

А Иосифа видя сън и го разказа на братята си, и те го намразиха още повече.

6 E l le -a zis:,, Ia ascultaţi ce vis am visat!

Той им рече: Чуйте, моля, тоя сън, който видях:

7 N oi eram la legatul snopilor în mijlocul cîmpului; şi iată că snopul meu s'a ridicat şi a stătut în picioare; iar snopii voştri l-au înconjurat, şi s'au aruncat cu faţa la pămînt înaintea lui.``

Ето ние връзвахме снопи на полето; и моят сноп стана и се изправи, и вашите снопи се наредиха наоколо и се поклониха на моя сноп.

8 F raţii lui i-au zis:,, Doar n'ai să împărăţeşti tu peste noi? Doar n'ai să ne cîrmuieşti tu pe noi?`` Şi l-au urît şi mai mult, din pricina visurilor lui şi din pricina cuvintelor lui.

А братята му рекоха: Ти цар ли ще станеш над нас? Или господар ще ни станеш? И намразиха го още повече, поради сънищата му и поради думите му.

9 I osif a mai visat un alt vis, şi l -a istorisit fraţilor săi. El a zis:,, Am mai visat un vis! Soarele, luna, şi unsprezece stele se aruncau cu faţa la pămînt înaintea mea.``

А той видя и друг сън и го разказа на братята си, казвайки: Ето, видях още един сън, че слънцето и луната и единадесет звезди ми се поклониха.

10 L -a istorisit tatălui său şi fraţilor săi. Tatăl său l -a mustrat, şi i -a zis:,, Ce înseamnă visul acesta, pe care l-ai visat? Nu cumva vom veni, eu, mama ta şi fraţii tăi, să ne aruncăm cu faţa la pămînt înaintea ta?``

Но когато разказа това на баща си и на братята си, смъмра го баща му, като му каза: Какъв е тоя сън, който си видял? Дали наистина аз и майка ти, и братята ти, ще дойдем да ти се поклоним до земята?

11 F raţii săi au început să -l pismuiască; dar tatăl său a ţinut minte lucrurile acestea.

И завидяха му братята му; а баща му запомни тия думи.

12 F raţii lui Iosif se duseseră la Sihem, ca să pască oile tatălui lor.

А когато братята му бяха отишли да пасат стадото на баща си в Сихем,

13 I srael a zis lui Iosif:,, Fraţii tăi pasc oile la Sihem! Vino, căci vreau să te trimet la ei.``,, Iată-mă, sînt gata,`` a răspuns el.

Израил рече на Иосифа: Не пасат ли братята ти стадото в Сихем? Ела да те изпратя при тях. А той му рече: Ето ме.

14 I srael i -a zis:,, Du-te, rogu-te, şi vezi dacă fraţii tăi sînt sănătoşi, şi dacă oile sînt bine; şi adu-mi veşti.`` L -a trimes astfel din valea Hebronului şi Iosif a ajuns la Sihem.

И каза му: Иди, виж, добре ли са братята ти и стадото, и ми донеси известие. И тъй, изпрати го от Хевронската долина, и той дойде в Сихем.

15 P e cînd rătăcea pe cîmp, l -a întîlnit un om. Omul acela l -a întrebat:,, Ce cauţi?``

И един човек го намери като се луташе из полето; и човекът го попита, казвайки: Що търсиш?

16 C aut pe fraţii mei,`` a răspuns Iosif;,, spune-mi, te rog, unde pasc ei oile?``

А той рече: Търся братята си; кажи ми, моля, где пасат стадото.

17 Ş i omul acela a zis:,, Au plecat de aici; căci i-am auzit spunînd:,, Haidem la Dotan.`` Iosif s'a dus după fraţii săi, şi i -a găsit la Dotan.

И човекът рече: Заминаха оттука, защото ги чух да казват: Нека идем в Дотан. И тъй, Иосиф отиде подир братята си и ги намери в Дотан.

18 E i l-au zărit de departe, şi pînă să se apropie de ei, s'au sfătuit să -l omoare.``

А те, като го видяха от далеч, доде още не беше се приближил при тях, сговориха се против него да го убият.

19 E i au zis unul către altul:,, Iată că vine făuritorul de visuri!

Рекоха си един на друг: Ето иде тоя съновидец.

20 V eniţi acum, să -l omorîm şi să -l aruncăm într'una din aceste gropi; vom spune că l -a mîncat o fiară sălbatică, şi vom vedea ce se va alege de visurile lui.``

Елате сега, да го убием и да го хвърлим в един от тия ровове; па ще кажем: Лют звяр го е изял; и ще видим какво ще излезе от сънищата му.

21 R uben a auzit lucrul acesta, şi l -a scos din mînile lor. El a zis:,, Să nu -i luăm viaţa!``

Но Рувим, като чу това, избави го от ръката им и рече: Да не го убиваме.

22 R uben le -a zis:,, Să nu vărsaţi sînge; ci mai bine aruncaţi -l în groapa aceasta care este în pustie, şi nu puneţi mîna pe el.`` Căci avea de gînd să -l scape din mînile lor, şi să -l aducă înapoi la tatăl său.

Рече им още Рувим: Не проливайте кръв, хвърлете го в тоя ров, който е в пустинята, но ръка да не дигнете на него; каза така, за да го избави от ръката им и да го върне на баща му.

23 C înd a ajuns Iosif la fraţii săi, aceştia l-au desbrăcat de haina lui, de haina cea pestriţă, pe care o avea pe el.

И когато дойде Иосиф при братята си, съблякоха от Иосифа дрешката му, шарената дрешка, която носеше.

24 L -au luat şi l-au aruncat în groapă. Groapa aceasta era goală: nu era apă în ea.

Тогава го взеха и го хвърлиха в рова; а ровът беше празен, нямаше вода.

25 A poi au şezut să mănînce. Ridicîndu-şi ochii, au văzut o ceată de Ismaeliţi venind din Galaad; cămilele lor erau încărcate cu tămîie, cu leac alinător şi smirnă, pe cari le duceau în Egipt.

После, като бяха седнали да ядат хляб, подигнаха очи и видяха, ето, един керван исмаиляни идеше от Галаад, с камилите си натоварени с аромати, балсам и смирна, и отиваха да ги закарат в Египет.

26 A tunci Iuda a zis fraţilor săi:,, Ce vom cîştiga să ucidem pe fratele nostru şi să -i ascundem sîngele?

Тогава Юда рече на братята си: Каква полза ако убием брата си и скрием кръвта му?

27 V eniţi mai bine să -l vindem Ismaeliţilor, şi să nu punem mîna pe el, căci este fratele nostru, carne din carnea noastră.`` Şi fraţii lui l-au ascultat.

Елате да го продадем на исмаиляните; да не туряме ръка на него, защото е наш брат, наша плът. И братята му го послушаха.

28 L a trecerea negustorilor madianiţi, au tras şi au scos pe Iosif afară din groapă, şi l-au vîndut cu douăzeci de sicli de argint Ismaeliţilor, cari l-au dus în Egipt.

И като минаваха мадиамските търговци, извлякоха и извадиха Иосифа из рова, и продадоха Иосифа на исмаиляните за двадесет сребърника; а те заведоха Иосифа в Египет.

29 R uben s'a întors la groapă; şi iată că Iosif nu mai era în groapă. El şi -a rupt hainele,

А Рувим се върна при рова, и, ето, Иосиф не беше в рова. И раздра дрехите си.

30 s 'a întors la fraţii săi, şi a zis:,, Băiatul nu mai este! Ce mă voi face eu?``

И върна се при братята си та рече: Няма детето; а аз, аз къде да се дяна?

31 E i au luat atunci haina lui Iosif; şi junghiind un ţap, i-au muiat haina în sînge.

Тогава взеха Иосифовата дрешка, заклаха козел и, като натопиха дрешката в кръвта,

32 A u trimes tatălui lor haina cea pestriţă, punînd să -i spună:,, Iată ce am găsit! Vezi dacă este haina fiului tău sau nu.``

изпратиха шарената дрешка да я занесат на баща им, като рекоха: Намерихме това; познай сега дали е дрешката на сина ти, или не.

33 I acov a cunoscut -o, şi a zis:,, Este haina fiului meu! O fiară sălbatică l -a mîncat! Da, Iosif a fost făcut bucăţi!``

И той я позна и рече: Това е дрешката на сина ми; лют звяр го е изял; несъмнено Иосиф е разкъсан.

34 Ş i şi -a rupt hainele, şi -a pus un sac pe coapse, şi a jălit multă vreme pe fiul său.

И Яков раздра дрехите си, тури вретище около кръста си и оплаква сина си за дълго време.

35 T oţi fiii şi toate fiicele lui au venit ca să -l mîngîie; dar el nu voia să primească nici o mîngîiere, ci zicea:,, Plîngînd mă voi pogorî la fiul meu în locuinţa morţilor.`` Şi plîngea astfel pe fiul său.

И всичките му синове, и всичките му дъщери станаха, за да го утешават; но той не искаше да се утеши, защото казваше: С жалеене ще сляза при сина си в гроба. И баща му го оплакваше.

36 M adianiţii l-au vîndut în Egipt lui Potifar, un dregător al lui Faraon, şi anume căpetenia străjerilor.

А мадиамците продадоха Иосифа в Египет на Петефрия, Фараонов придворен, началник на телохранителите.