1 I acov a locuit în ţara Canaan, unde locuise ca străin tatăl său.

2 I ată istoria lui Iacov. Iosif, la vîrsta de şaptesprezece ani, păştea oile cu fraţii lui; băiatul acesta era cu fiii Bilhei şi cu fiii Zilpei, nevestele tatălui său. Şi Iosif spunea tatălui lor vorbele lor cele rele.

3 I srael iubea pe Iosif mai mult decît pe toţi ceilalţi fii ai săi, pentrucă îl născuse la bătrîneţă; şi i -a făcut o haină pestriţă.

4 F raţii lui au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decît pe ei toţi, şi au început să -l urască. Nu puteau să -i spună nicio vorbă prietenească.

5 I osif a visat un vis, şi l -a istorisit fraţilor săi, cari l-au urît şi mai mult.

6 E l le -a zis:,, Ia ascultaţi ce vis am visat!

7 N oi eram la legatul snopilor în mijlocul cîmpului; şi iată că snopul meu s'a ridicat şi a stătut în picioare; iar snopii voştri l-au înconjurat, şi s'au aruncat cu faţa la pămînt înaintea lui.``

8 F raţii lui i-au zis:,, Doar n'ai să împărăţeşti tu peste noi? Doar n'ai să ne cîrmuieşti tu pe noi?`` Şi l-au urît şi mai mult, din pricina visurilor lui şi din pricina cuvintelor lui.

9 I osif a mai visat un alt vis, şi l -a istorisit fraţilor săi. El a zis:,, Am mai visat un vis! Soarele, luna, şi unsprezece stele se aruncau cu faţa la pămînt înaintea mea.``

10 L -a istorisit tatălui său şi fraţilor săi. Tatăl său l -a mustrat, şi i -a zis:,, Ce înseamnă visul acesta, pe care l-ai visat? Nu cumva vom veni, eu, mama ta şi fraţii tăi, să ne aruncăm cu faţa la pămînt înaintea ta?``

11 F raţii săi au început să -l pismuiască; dar tatăl său a ţinut minte lucrurile acestea.

12 F raţii lui Iosif se duseseră la Sihem, ca să pască oile tatălui lor.

13 I srael a zis lui Iosif:,, Fraţii tăi pasc oile la Sihem! Vino, căci vreau să te trimet la ei.``,, Iată-mă, sînt gata,`` a răspuns el.

14 I srael i -a zis:,, Du-te, rogu-te, şi vezi dacă fraţii tăi sînt sănătoşi, şi dacă oile sînt bine; şi adu-mi veşti.`` L -a trimes astfel din valea Hebronului şi Iosif a ajuns la Sihem.

15 P e cînd rătăcea pe cîmp, l -a întîlnit un om. Omul acela l -a întrebat:,, Ce cauţi?``

16 C aut pe fraţii mei,`` a răspuns Iosif;,, spune-mi, te rog, unde pasc ei oile?``

17 Ş i omul acela a zis:,, Au plecat de aici; căci i-am auzit spunînd:,, Haidem la Dotan.`` Iosif s'a dus după fraţii săi, şi i -a găsit la Dotan.

18 E i l-au zărit de departe, şi pînă să se apropie de ei, s'au sfătuit să -l omoare.``

19 E i au zis unul către altul:,, Iată că vine făuritorul de visuri!

20 V eniţi acum, să -l omorîm şi să -l aruncăm într'una din aceste gropi; vom spune că l -a mîncat o fiară sălbatică, şi vom vedea ce se va alege de visurile lui.``

21 R uben a auzit lucrul acesta, şi l -a scos din mînile lor. El a zis:,, Să nu -i luăm viaţa!``

22 R uben le -a zis:,, Să nu vărsaţi sînge; ci mai bine aruncaţi -l în groapa aceasta care este în pustie, şi nu puneţi mîna pe el.`` Căci avea de gînd să -l scape din mînile lor, şi să -l aducă înapoi la tatăl său.

23 C înd a ajuns Iosif la fraţii săi, aceştia l-au desbrăcat de haina lui, de haina cea pestriţă, pe care o avea pe el.

24 L -au luat şi l-au aruncat în groapă. Groapa aceasta era goală: nu era apă în ea.

25 A poi au şezut să mănînce. Ridicîndu-şi ochii, au văzut o ceată de Ismaeliţi venind din Galaad; cămilele lor erau încărcate cu tămîie, cu leac alinător şi smirnă, pe cari le duceau în Egipt.

26 A tunci Iuda a zis fraţilor săi:,, Ce vom cîştiga să ucidem pe fratele nostru şi să -i ascundem sîngele?

27 V eniţi mai bine să -l vindem Ismaeliţilor, şi să nu punem mîna pe el, căci este fratele nostru, carne din carnea noastră.`` Şi fraţii lui l-au ascultat.

28 L a trecerea negustorilor madianiţi, au tras şi au scos pe Iosif afară din groapă, şi l-au vîndut cu douăzeci de sicli de argint Ismaeliţilor, cari l-au dus în Egipt.

29 R uben s'a întors la groapă; şi iată că Iosif nu mai era în groapă. El şi -a rupt hainele,

30 s 'a întors la fraţii săi, şi a zis:,, Băiatul nu mai este! Ce mă voi face eu?``

31 E i au luat atunci haina lui Iosif; şi junghiind un ţap, i-au muiat haina în sînge.

32 A u trimes tatălui lor haina cea pestriţă, punînd să -i spună:,, Iată ce am găsit! Vezi dacă este haina fiului tău sau nu.``

33 I acov a cunoscut -o, şi a zis:,, Este haina fiului meu! O fiară sălbatică l -a mîncat! Da, Iosif a fost făcut bucăţi!``

34 Ş i şi -a rupt hainele, şi -a pus un sac pe coapse, şi a jălit multă vreme pe fiul său.

35 T oţi fiii şi toate fiicele lui au venit ca să -l mîngîie; dar el nu voia să primească nici o mîngîiere, ci zicea:,, Plîngînd mă voi pogorî la fiul meu în locuinţa morţilor.`` Şi plîngea astfel pe fiul său.

36 M adianiţii l-au vîndut în Egipt lui Potifar, un dregător al lui Faraon, şi anume căpetenia străjerilor.