1 ( O cîntare. Un psalm al fiilor lui Core. Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat cu flautul. O cîntare a lui Heman, Ezrahitul.) Doamne, Dumnezeul mîntuirii mele! Zi şi noapte strig înaintea Ta!

2 S 'ajungă rugăciunea mea înaintea Ta! Ia aminte la cererile mele;

3 c ăci mi s'a săturat sufletul de rele, şi mi se apropie viaţa de locuinţa morţilor.

4 S înt pus în rîndul celor ce se pogoară în groapă, sînt ca un om, care nu mai are putere.

5 S tau întins printre cei morţi, ca cei ucişi şi culcaţi în mormînt, de cari nu-Ţi mai aduci aminte, şi cari sînt despărţiţi de mîna Ta.

6 M 'ai aruncat în groapa cea mai de jos, în întunerec, în adîncuri.

7 M înia Ta mă apasă, şi mă năpădeşti cu toate valurile Tale. -

8 A i îndepărtat dela mine pe toţi prietenii mei, m'ai făcut o pricină de scîrbă pentru ei; sînt închis şi nu pot să ies.

9 M i se topesc ochii de suferinţă; în toate zilele Te chem, Doamne, şi-mi întind mînile spre Tine!

10 O are pentru morţi faci Tu minuni? Sau se scoală morţii să Te laude? -

11 S e vorbeşte de bunătatea Ta în mormînt, şi de credincioşia Ta în Adînc?

12 S înt cunoscute minunile Tale în întunerec, şi dreptatea Ta în ţara uitării?

13 D oamne, eu îşi cer ajutorul, şi dimineaţa rugăciunea mea se înalţă la Tine.

14 P entruce, Doamne, lepezi sufletul meu? Pentruce îmi ascunzi Faţa Ta?

15 D in tinereţă, sînt nenorocit şi trag să mor, sînt cuprins de spaimele Tale, şi nu ştiu ce să mai fac.

16 M înia Ta trece peste mine, spaimele Tale mă nimicesc de tot.

17 E le mă înconjoară toată ziua, ca nişte ape, mă înfăşoară toate deodată.

18 A i depărtat dela mine pe prieteni şi tovarăşi; şi cei de aproape ai mei s'au făcut nevăzuţi.