1 U n răspuns blînd potoleşte mînia, dar o vorbă aspră aţîţă mînia.

2 L imba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. -

3 O chii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. -

4 L imba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. -

5 N esocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept. -

6 Î n casa celui neprihănit este mare belşug, dar în cîştigurile celui rău este turburare. -

7 B uzele înţelepţilor samănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. -

8 J ertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. -

9 C alea celui rău este urîtă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire. -

10 C ine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri. -

11 L ocuinţa morţilor şi Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! -

12 B atjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi. -

13 O inimă veselă înseninează faţa; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit. -

14 I nima celor pricepuţi caută ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie. -

15 T oate zilele celui nenorocit sînt rele, dar cel cu inima mulţămită are un ospăţ necurmat. -

16 M ai bine puţin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăţie, cu turburare! -

17 M ai bine un prînz de verdeţuri, şi dragoste, de cît un bou îngrăşat, şi ură. -

18 U n om iute la mînie stîrneşte certuri, dar cine este încet la mînie potoleşte neînţelegerile. -

19 D rumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. -

20 U n fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mamă-sa. -

21 N ebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -

22 P lanurile nu izbutesc, cînd lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc cînd sînt mulţi sfetnici. -

23 O mul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! -

24 P entru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să -l abată de la locuinţa morţilor, care este jos. -

25 D omnul surpă casa celor mîndri, dar întăreşte hotarele văduvei. -

26 G îndurile rele sînt urîte Domnului, dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui. -

27 C el lacom de cîştig îşi turbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi. -

28 I nima celui neprihănit se gîndeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi. -

29 D omnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi. -

30 O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele. -

31 U rechea care ia aminte la învăţăturile cari duc la viaţă, locuieşte în mijlocul înţelepţilor. -

32 C el ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. -

33 F rica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. -