1 U n oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei şi al Martei, sora ei, era bolnav. -
2 M aria era aceea care a uns pe Domnul cu mir, şi I -a şters picioarele cu părul ei, şi Lazăr cel bolnav era fratele ei. -
3 S urorile au trimes la Isus să -i spună:,, Doamne, iată că acela pe care -l iubeşti, este bolnav.``
4 D ar Isus, cînd a auzit vestea aceasta, a zis:,, Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie proslăvit prin ea.``
5 Ş i Isus iubea pe Marta, şi pe sora ei, şi pe Lazăr.
6 D eci, cînd a auzit că Lazăr este bolnav, a mai zăbovit două zile în locul în care era;
7 ş i în urmă a zis ucenicilor:,, Haidem să ne întoarcem în Iudea.``
8 I -au zis ucenicii,,, acum de curînd căutau Iudeii să Te ucidă cu pietre, şi Te întorci în Iudea?``
9 I sus a răspuns:,, Nu sînt douăsprezece ceasuri în zi? Dacă umblă cineva ziua nu se poticneşte, pentrucă vede lumina lumii acesteia;
10 d ar dacă umblă noaptea, se poticneşte, pentrucă n'are lumina în el.``
11 D upă aceste vorbe, le -a zis:,, Lazăr, prietenul nostru, doarme: dar Mă duc să -l trezesc din somn.``
12 U cenicii I-au zis:,, Doamne, dacă doarme, are să se facă bine.``
13 I sus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau că vorbeşte despre odihna căpătată prin somn.
14 A tunci Isus le -a spus pe faţă:,, Lazăr a murit.``
15 m ă bucur că n'am fost acolo, pentru voi, ca să credeţi. Dar acum, haidem să mergem la el.``
16 A tunci Toma, zis Geamăn, a zis celorlalţi ucenici:,, Haidem să mergem şi noi să murim cu El!``
17 C înd a venit Isus, a aflat că Lazăr era de patru zile în mormînt.
18 Ş i, fiindcă Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii,
19 M ulţi din Iudei veniseră la Marta şi Maria, ca să le mîngîie pentru moartea fratelui lor.
20 C înd a auzit Marta că vine Isus, I -a ieşit înainte; iar Maria şedea în casă.
21 M arta a zis lui Isus:,, Doamne, dacă ai fi fost aici, n'ar fi murit fratele meu!
22 D ar şi acum, ştiu că orice vei cere dela Dumnezeu, Îţi va da Dumnezeu.``
23 I sus i -a zis:,, Fratele tău va învia.``
24 I -a răspuns Marta,,, că va învia la înviere, în ziua de apoi.``
25 I sus i -a zis:,, Eu sînt învierea şi viaţa. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi.
26 Ş i oricine trăieşte, şi crede în Mine, nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta?``
27 D a, Doamne,`` I -a zis ea,,, cred că Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia să vină în lume.``
28 D upăce a spus aceste vorbe, s'a dus şi a chemat în taină pe soru-sa Maria, şi i -a zis:,, A venit Învăţătorul şi te cheamă.``
29 M aria, cum a auzit, s'a sculat iute, şi s'a dus la El.
30 C ăci Isus nu intrase încă în sat, ci era tot în locul unde Îl întîmpinase Marta.
31 I udeii, cari erau cu Maria în casă şi o mîngîiau, cînd au văzut -o sculîndu-se iute şi ieşind afară, au mers după ea, căci ziceau:,, Se duce la mormînt, ca să plîngă acolo.``
32 M aria, cînd a ajuns unde era Isus, şi L -a văzut, s'a aruncat la picioarele Lui, şi I -a zis:,, Doamne, dacă ai fi fost aici, n'ar fi murit fratele meu.``
33 I sus, cînd a văzut -o plîngînd, pe ea şi pe Iudeii cari veniseră cu ea, S'a înfiorat în duhul Lui, şi S'a tulburat.
34 Ş i a zis:,, Unde l-aţi pus?``,, Doamne,`` I-au răspuns ei,,, vino şi vezi.``
35 I sus plîngea.
36 A tunci Iudeii au zis:,, Iată cît îl iubea de mult!``
37 Ş i unii din ei au zis:,, El, care a deschis ochii orbului, nu putea face ca nici omul acesta să nu moară?``
38 I sus S'a înfiorat din nou în Sine, şi S'a dus la mormînt. Mormîntul era o peşteră, la intrarea căreia era aşezată o piatră.
39 D aţi piatra la o parte,`` a zis Isus. Marta, sora mortului, I -a zis:,, Doamne, miroase greu, căci este mort de patru zile.``
40 I sus i -a zis:,, Nu ţi-am spus că, dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?``
41 A u luat dar piatra din locul unde zăcea mortul. Şi Isus a ridicat ochii în sus, şi a zis:,, Tată, Îţi mulţămesc că M'ai ascultat.
42 Ş tiam că totdeauna Mă asculţi; dar vorbesc astfel pentru norodul care stă împrejur, ca să creadă că Tu M'ai trimes.``
43 D upăce a zis aceste vorbe, a strigat cu glas tare:,, Lazăre, vino afară!``
44 Ş i mortul a ieşit cu mînile şi picioarele legate cu făşii de pînză, şi cu faţa înfăşurată cu un ştergar. Isus le -a zis:,, Deslegaţi -l, şi lăsaţi -l să meargă.``
45 M ulţi din Iudeii, cari veniseră la Maria, cînd au văzut ce a făcut Isus, au crezut în El.
46 D ar unii din ei s'au dus la Farisei, şi le-au spus ce făcuse Isus.
47 A tunci preoţii cei mai de seamă şi Fariseii au adunat Soborul, şi au zis:,, Ce vom face? Omul acesta face multe minuni.
48 D acă -L lăsăm aşa, toţi vor crede în El, şi vor veni Romanii şi ne vor nimici şi locul nostru şi neamul.``
49 U nul din ei, Caiafa, care era mare preot în anul acela, le -a zis:,, Voi nu ştiţi nimic;
50 o are nu vă gîndiţi că este în folosul vostru să moară un singur om pentru norod, şi să nu piară tot neamul?``
51 D ar lucrul acesta nu l -a spus de la el; ci, fiindcă era mare preot în anul acela, a proorocit că Isus avea să moară pentru neam.
52 Ş i nu numai pentru neamul acela, ci şi ca să adune într'un singur trup pe copiii lui Dumnezeu cei risipiţi.
53 D in ziua aceea, au hotărît să -L omoare.
54 D e aceea Isus nu mai umbla pe faţă printre Iudei; ci a plecat de acolo în ţinutul de lîngă pustie, într'o cetate numită Efraim; şi a rămas acolo împreună cu ucenicii Săi.
55 P aştele Iudeilor erau aproape. Şi mulţi oameni din ţinutul acela s'au suit la Ierusalim, înainte de Paşte, ca să se curăţească.
56 E i căutau pe Isus, şi vorbeau unii cu alţii în Templu:,, Ce credeţi? N'are să vină la praznic?``
57 I ar preoţii cei mai de seamă şi Fariseii porunciseră că, dacă va şti cineva unde este, să le dea de ştire ca să -L prindă. Maria Îi toarnă mir pe picioare.