1 D acă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:

2 p une-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.

3 N u pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.

4 N u te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

5 A bia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.

6 N u mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,

7 c ăci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet.,, Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

8 B ucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.

9 N u vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.

10 N u muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,

11 c ăci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

12 D eschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.

13 N u cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.

14 L ovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

15 F iule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;

16 ş i lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.

17 S ă nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;

18 c ăci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.

19 A scultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.

20 N u fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.

21 C ăci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

22 A sculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.

23 C umpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.

24 T atăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.

25 S ă se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.

26 F iule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.

27 C ăci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.

28 E a pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.

29 A le cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?

30 A le celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.

31 N u te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,

32 d ar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.

33 O chii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.

34 V ei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.

35 M 'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``