1 D acă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:

When you sit to eat with a ruler, consider diligently what is before you;

2 p une-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.

put a knife to your throat, if you are a man given to appetite.

3 N u pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.

Don’t be desirous of his dainties, since they are deceitful food.

4 N u te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

Don’t weary yourself to be rich. In your wisdom, show restraint.

5 A bia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.

Why do you set your eyes on that which is not? For it certainly sprouts wings like an eagle and flies in the sky.

6 N u mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,

Don’t eat the food of him who has a stingy eye, and don’t crave his delicacies:

7 c ăci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet.,, Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

for as he thinks about the cost, so he is. “Eat and drink!” he says to you, but his heart is not with you.

8 B ucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.

The morsel which you have eaten you shall vomit up, and lose your good words.

9 N u vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.

Don’t speak in the ears of a fool, for he will despise the wisdom of your words.

10 N u muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,

Don’t move the ancient boundary stone. Don’t encroach on the fields of the fatherless:

11 c ăci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

for their Defender is strong. He will plead their case against you.

12 D eschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.

Apply your heart to instruction, and your ears to the words of knowledge.

13 N u cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.

Don’t withhold correction from a child. If you punish him with the rod, he will not die.

14 L ovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

Punish him with the rod, and save his soul from Sheol.

15 F iule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;

My son, if your heart is wise, then my heart will be glad, even mine:

16 ş i lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.

yes, my heart will rejoice, when your lips speak what is right.

17 S ă nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;

Don’t let your heart envy sinners; but rather fear Yahweh all the day long.

18 c ăci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.

Indeed surely there is a future hope, and your hope will not be cut off.

19 A scultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.

Listen, my son, and be wise, and keep your heart on the right path!

20 N u fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.

Don’t be among ones drinking too much wine, or those who gorge themselves on meat:

21 C ăci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

for the drunkard and the glutton shall become poor; and drowsiness clothes them in rags.

22 A sculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.

Listen to your father who gave you life, and don’t despise your mother when she is old.

23 C umpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.

Buy the truth, and don’t sell it. Get wisdom, discipline, and understanding.

24 T atăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.

The father of the righteous has great joy. Whoever fathers a wise child delights in him.

25 S ă se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.

Let your father and your mother be glad! Let her who bore you rejoice!

26 F iule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.

My son, give me your heart; and let your eyes keep in my ways.

27 C ăci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.

For a prostitute is a deep pit; and a wayward wife is a narrow well.

28 E a pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.

Yes, she lies in wait like a robber, and increases the unfaithful among men.

29 A le cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?

Who has woe? Who has sorrow? Who has strife? Who has complaints? Who has needless bruises? Who has bloodshot eyes?

30 A le celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.

Those who stay long at the wine; those who go to seek out mixed wine.

31 N u te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,

Don’t look at the wine when it is red, when it sparkles in the cup, when it goes down smoothly.

32 d ar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.

In the end, it bites like a snake, and poisons like a viper.

33 O chii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.

Your eyes will see strange things, and your mind will imagine confusing things.

34 V ei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.

Yes, you will be as he who lies down in the middle of the sea, or as he who lies on top of the rigging:

35 M 'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``

“They hit me, and I was not hurt! They beat me, and I don’t feel it! When will I wake up? I can do it again. I can find another.”