1 I ată cuvintele pe cari le -a spus Moise întregului Israel, dincoace de Iordan, în pustie, într'o cîmpie, faţă în faţă cu Suf, între Paran, Tofel, Laban, Haţerot şi Di-Zahab.

These are the words which Moses spoke to all Israel beyond the Jordan in the wilderness, in the Arabah over against Suf, between Paran, Tophel, Laban, Hazeroth, and Dizahab.

2 ( Dela Horeb pînă la Cades-Barnea, pe drumul care duce la muntele Seir, este o depărtare de unsprezece zile).

It is eleven days’ journey from Horeb by the way of Mount Seir to Kadesh Barnea.

3 Î n al patruzecilea an, în luna unsprezecea, în ziua întîi a lunii, Moise a vorbit copiilor lui Israel şi le -a spus tot ce -i poruncise Domnul să le spună.

In the fortieth year, in the eleventh month, on the first day of the month, Moses spoke to the children of Israel, according to all that Yahweh had given him in commandment to them;

4 A ceasta era după ce a bătut pe Sihon, împăratul Amoriţilor, care locuia la Hesbon, şi pe Og, împăratul Basanului, care locuia la Aştarot şi la Edrei.

after he had struck Sihon the king of the Amorites, who lived in Heshbon, and Og the king of Bashan, who lived in Ashtaroth, at Edrei.

5 D incoace de Iordan, în ţara Moabului, Moise a început să lămurească legea aceasta şi a zis:

Beyond the Jordan, in the land of Moab, Moses began to declare this law, saying,

6 D omnul, Dumnezeul nostru, ne -a vorbit la Horeb, zicînd:,, Aţi locuit destulă vreme în muntele acesta.

“Yahweh our God spoke to us in Horeb, saying, ‘You have lived long enough at this mountain.

7 Î ntoarceţi-vă, şi plecaţi; duceţi-vă la muntele Amoriţilor şi în toate împrejurimile: în cîmpie, pe munte, în vale, în partea de miază-zi, pe ţărmul mării, în ţara Cananiţilor şi în Liban, pînă la rîul cel mare, rîul Eufrat.

Turn, and take your journey, and go to the hill country of the Amorites, and to all the places near there, in the Arabah, in the hill country, and in the lowland, and in the South, and by the seashore, the land of the Canaanites, and Lebanon, as far as the great river, the river Euphrates.

8 V edeţi, v'am pus ţara înainte; intraţi şi luaţi în stăpînire ţara pe care domnul a jurat părinţilor voştri, Avraam, Isaac şi Iacov, că o va da lor şi seminţei lor după ei.``

Behold, I have set the land before you. Go in and possess the land which Yahweh swore to your fathers, to Abraham, to Isaac, and to Jacob, to give to them and to their offspring after them.’”

9 Î n vremea aceea, v'am spus:,, Eu nu văpot purta singur.

I spoke to you at that time, saying, “I am not able to bear you myself alone.

10 D omnul, Dumnezeul vostru, v'a înmulţit, şi azi sînteţi foarte mulţi la număr, ca stelele cerului.

Yahweh your God has multiplied you, and behold, you are today as the stars of the sky for multitude.

11 D omnul, Dumnezeul părinţilor voştri, să vă mărească de o mie de ori pe atît, şi să vă binecuvinteze, după cum a făgăduit!

Yahweh, the God of your fathers, make you a thousand times as many as you are, and bless you, as he has promised you!

12 C um aş putea să port eu singur pricinile voastre, povara voastră şi certurile voastre?

How can I myself alone bear your problems, your burdens, and your strife?

13 L uaţi din seminţiile voastre nişte bărbaţi înţelepţi, pricepuţi şi cunoscuţi, şi -i voi pune în fruntea voastră.``

Take wise men of understanding and well known according to your tribes, and I will make them heads over you.”

14 V oi mi-aţi răspuns, şi aţi zis:,, Ceea ce spui tu să facem este un lucru bun.``

You answered me, and said, “The thing which you have spoken is good to do.”

15 A m luat atunci pe căpeteniile seminţiilor voastre, bărbaţi înţelepţi şi cunoscuţi, şi i-am pus în fruntea voastră drept căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cincizeci, şi căpetenii peste zece, ca dregători în seminţiile voastre.

So I took the heads of your tribes, wise men, and known, and made them heads over you, captains of thousands, and captains of hundreds, and captains of fifties, and captains of tens, and officers, according to your tribes.

16 A m dat, în acelaş timp, următoarea poruncă judecătorilor voştri:,, Să ascultaţi pe fraţii voştri, şi să judecaţi după dreptate neînţelegerile fiecăruia cu fratele lui sau cu străinul.

I commanded your judges at that time, saying, “Hear cases between your brothers, and judge righteously between a man and his brother, and the foreigner who is living with him.

17 S ă nu căutaţi la faţa oamenilor în judecăţile voastre; să ascultaţi pe cel mic ca şi pe cel mare; să nu vă temeţi de nimeni, căci Dumnezeu e Cel care face dreptate. Şi cînd veţi găsi o pricină prea grea, s'o aduceţi înaintea mea, ca s'o aud.``

You shall not show partiality in judgment; you shall hear the small and the great alike. You shall not be afraid of the face of man, for the judgment is God’s. The case that is too hard for you, you shall bring to me, and I will hear it.”

18 A şa v'am poruncit, în vremea aceea, tot ce aveaţi de făcut.

I commanded you at that time all the things which you should do.

19 A m plecat din Horeb, şi am străbătut toată pustia aceea mare şi grozavă pe care aţi văzut -o; am luat drumul care duce în muntele Amoriţilor, cum ne poruncise Domnul, Dumnezeul nostru, şi am ajuns la Cades-Barnea.

We traveled from Horeb, and went through all that great and terrible wilderness which you saw, by the way to the hill country of the Amorites, as Yahweh our God commanded us; and we came to Kadesh Barnea.

20 Ş i eu v'am zis:,, Aţi ajuns la muntele Amoriţilor pe care ni -l dă Domnul, Dumnezeul nostru.

I said to you, “You have come to the hill country of the Amorites, which Yahweh our God gives to us.

21 I ată că Domnul, Dumnezeul tău, îţi pune ţara înainte; suie-te, ia -o în stăpînire, cum ţi -a spus Domnul Dumnezeul părinţilor tăi; nu te teme, şi nu te înspăimînta.``

Behold, Yahweh your God has set the land before you. Go up, take possession, as Yahweh, the God of your fathers, has spoken to you. Don’t be afraid, neither be dismayed.”

22 V oi v'aţi apropiat cu toţii de mine, şi aţi zis:,, Să trimetem nişte oameni înaintea noastră, ca să iscodească ţara, şi să ne aducă răspuns cu privire la drumul pe care ne vom sui în ea şi asupra cetăţilor în cari vom ajunge.``

You came near to me, everyone of you, and said, “Let us send men before us, that they may search the land for us, and bring us word again of the way by which we must go up, and the cities to which we shall come.”

23 P ărerea aceasta mi s'a părut bună; şi am luat doisprezece oameni dintre voi, cîte un om de fiecare seminţie.

The thing pleased me well. I took twelve men of you, one man for every tribe.

24 E i au plecat, au trecut muntele, şi au ajuns pînă la valea Eşcol, şi au iscodit ţara.

They turned and went up into the hill country, and came to the valley of Eshcol, and spied it out.

25 A u luat în mîni din roadele ţării şi ni le-au adus; ne-au făcut o dare de seamă, şi au zis:,, Bună ţară ne dă Domnul, Dumnezeul nostru.``

They took some of the fruit of the land in their hands, and brought it down to us, and brought us word again, and said, “It is a good land which Yahweh our God gives to us.”

26 D ar voi n'aţi vrut să vă suiţi în ea, şi v'aţi răsvrătit împotriva poruncii Domnului, Dumnezeului vostru.

Yet you wouldn’t go up, but rebelled against the commandment of Yahweh your God.

27 A ţi cîrtit în corturile voastre, şi aţi zis:,, Pentrucă ne urăşte, de aceea ne -a scos Domnul din ţara Egiptului, ca să ne dea în mînile Amoriţilor şi să ne nimicească.

You murmured in your tents, and said, “Because Yahweh hated us, he has brought us out of the land of Egypt, to deliver us into the hand of the Amorites, to destroy us.

28 U nde să ne suim? Fraţii noştri ne-au muiat inima, zicînd:,, Poporul acela este un popor mai mare şi mai înalt la statură decît noi; cetăţile sînt mari şi întărite pînă la cer; ba încă, am văzut acolo şi copii de ai lui Anac.``

Where are we going up? Our brothers have made our heart melt, saying, ‘The people are greater and taller than we. The cities are great and fortified up to the sky. Moreover we have seen the sons of the Anakim there!’”

29 E u v'am zis:,, Nu vă spăimîntaţi, şi nu vă fie frică de ei.

Then I said to you, “Don’t dread, neither be afraid of them.

30 D omnul, Dumnezeul vostru, care merge înaintea voastră, se va lupta El însuş pentru voi, potrivit cu tot ce a făcut pentru voi subt ochii voştri în Egipt.

Yahweh your God who goes before you, he will fight for you, according to all that he did for you in Egypt before your eyes,

31 A poi în pustie, ai văzut că Domnul, Dumnezeul tău, te -a purtat cum poartă un om pe fiul său, pe tot drumul pe care l-aţi făcut pînă la sosirea voastră în locul acesta.``

and in the wilderness, where you have seen how that Yahweh your God bore you, as a man does bear his son, in all the way that you went, until you came to this place.”

32 C u toate acestea, voi n'aţi avut încredere în Domnul, Dumnezeul vostru,

Yet in this thing you didn’t believe Yahweh your God,

33 c are mergea înaintea voastră pe drum, ca să vă caute un loc de poposire: noaptea într'un foc, ca să vă arate drumul pe care trebuiaţi să mergeţi, şi ziua într'un nor.

who went before you on the way, to seek out a place for you to pitch your tents in, in fire by night, to show you by what way you should go, and in the cloud by day.

34 D omnul a auzit glasul cuvintelor voastre. S'a mîniat, şi a jurat, zicînd:

Yahweh heard the voice of your words, and was angry, and swore, saying,

35 N iciunul din bărbaţii cari fac parte din acest neam rău nu va vedea ţara aceea bună pe care am jurat că o voi da părinţilor voştri,

“Surely not one of these men of this evil generation shall see the good land, which I swore to give to your fathers,

36 a fară de Caleb, fiul lui Iefune. El o va vedea, şi ţara în care a mers, o voi da lui şi copiilor lui, pentrucă a urmat în totul calea Domnului.``

except Caleb the son of Jephunneh. He shall see it. I will give the land that he has trodden on to him, and to his children, because he has wholly followed Yahweh.”

37 D omnul S'a mîniat şi pe mine, din pricina voastră, şi a zis:,, Nici tu nu vei intra în ea.

Also Yahweh was angry with me for your sakes, saying, “You also shall not go in there.

38 I osua, fiul lui Nun, slujitorul tău, va intra în ea; întăreşte -l, căci el va pune pe Israel în stăpînirea ţării aceleia.

Joshua the son of Nun, who stands before you, shall go in there. Encourage him, for he shall cause Israel to inherit it.

39 Ş i pruncii voştri, despre cari aţi zis:,, Vor fi de jaf!`` şi fiii voştri, cari nu cunosc azi nici binele nici răul, ei vor intra în ea; da, lor le -o voi da, şi ei o vor stăpîni.

Moreover your little ones, whom you said should be captured or killed, and your children, who today have no knowledge of good or evil, they shall go in there, and I will give it to, and they shall possess it.

40 D ar voi, întoarceţi-vă înapoi, şi plecaţi în pustie, în spre marea Roşie.``

But as for you, turn, and take your journey into the wilderness by the way to the Red Sea.”

41 V oi aţi răspuns, şi mi-aţi zis:,, Am păcătuit împotriva Domnului; ne vom sui şi ne vom bate, cum ne -a poruncit Domnul, Dumnezeul nostru.`` Şi v'aţi încins fiecare armele, şi v'aţi încumetat să vă suiţi pe munte.

Then you answered and said to me, “We have sinned against Yahweh, we will go up and fight, according to all that Yahweh our God commanded us.” Every man of you put on his weapons of war, and presumed to go up into the hill country.

42 D omnul mi -a zis:,, Spune-le:, Nu vă suiţi şi nu vă luptaţi, căci Eu nu sînt în mijlocul vostru; nu căutaţi să fiţi bătuţi de vrăjmaşii voştri.``

Yahweh said to me, “Tell them, ‘Don’t go up, neither fight; for I am not among you; lest you be struck before your enemies.’”

43 E u v'am spus, dar n'aţi ascultat; ci v'aţi răzvrătit împotriva poruncii Domnului, şi v'aţi suit semeţi pe munte.

So I spoke to you, and you didn’t listen; but you rebelled against the commandment of Yahweh, and were presumptuous, and went up into the hill country.

44 A tunci Amoriţii, cari locuiesc pe muntele acesta, v'au ieşit înainte, şi v'au urmărit ca albinele; v'au bătut din Seir, pînă la Horma.

The Amorites, who lived in that hill country, came out against you, and chased you, as bees do, and beat you down in Seir, even to Hormah.

45 L a întoarcerea voastră, aţi plîns înaintea Domnului; dar Domnul nu v'a ascultat glasul, şi n'a luat aminte la voi.

You returned and wept before Yahweh; but Yahweh didn’t listen to your voice, nor turn his ear to you.

46 Ş i aşa aţi rămas la Cades, unde aţi stat multă vreme.

So you stayed in Kadesh many days, according to the days that you remained.