1 O femeie dintre nevestele fiilor proorocilor a strigat lui Elisei:,, Robul tău, bărbatul meu, a murit, şi ştii că robul tău se temea de Domnul; şi cel ce l -a împrumutat a venit să ia cei doi copii ai mei şi să -i facă robi.``

Now a certain woman of the wives of the sons of the prophets cried out to Elisha, saying, “Your servant my husband is dead. You know that your servant feared Yahweh. Now the creditor has come to take for himself my two children to be slaves.”

2 E lisei i -a zis:,, Ce pot să fac pentru tine? Spune-mi ce ai acasă?`` Ea a răspuns:,, Roaba ta n'are acasă decît un vas cu untdelemn.

Elisha said to her, “What should I do for you? Tell me: what do you have in the house?” She said, “Your servant has nothing in the house, except a pot of oil.”

3 Ş i el a zis:,, Du-te de cere vase de afară dela toţi vecinii tăi, vase goale, şi nu cere puţine.

Then he said, “Go, borrow empty containers from of all your neighbors. Don’t borrow just a few containers.

4 C înd te vei întoarce, închide uşa după tine şi după copiii tăi; toarnă din untdelemn în toate aceste vase, şi pune deoparte pe cele pline.``

Go in and shut the door on you and on your sons, and pour oil into all those containers; and set aside those which are full.”

5 A tunci ea a plecat dela el. A închis uşa după ea şi după copiii ei; ei îi apropiau vasele, şi ea turna din untdelemn în ele.

So she went from him, and shut the door on herself and on her sons. They brought the containers to her, and she poured oil.

6 C înd s'au umplut vasele, ea a zis fiului său:,, Mai dă-mi un vas.`` Dar el i -a răspuns:,, Nu mai este niciun vas.`` Şi n'a mai curs untdelemn.

When the containers were full, she said to her son, “Bring me another container.” He said to her, “There isn’t another container.” Then the oil stopped flowing.

7 E a s'a dus de a spus omului lui Dumnezeu lucrul acesta. Şi el a zis:,, Du-te de vinde untdelemnul, şi plăteşte-ţi datoria; iar cu ce va rămînea, vei trăi tu şi fiii tăi.``

Then she came and told the man of God. He said, “Go, sell the oil, and pay your debt; and you and your sons live on the rest.”

8 I ntr'o zi Elisei trecea prin Sunem. Acolo era o femeie bogată. Ea a stăruit de el să primească să mănînce la ea. Şi ori de cîte ori trecea, se ducea să mănînce la ea.

One day Elisha went to Shunem, where there was a prominent woman; and she persuaded him to eat bread. So it was, that as often as he passed by, he turned in there to eat bread.

9 E a a zis bărbatului ei:,, Iată, ştiu că omul acesta care trece totdeauna pela noi, este un om sfînt al lui Dumnezeu.

She said to her husband, “See now, I perceive that this is a holy man of God who passes by us continually.

10 S ă facem o mică odaie sus cu ziduri, şi să punem în ea un pat pentru el, o masă, un scaun şi un sfeşnic, ca să stea acolo cînd va veni la noi.

Please let us make a little room on the roof. Let us set for him there a bed, a table, a chair, and a lamp stand. When he comes to us, he can stay there.”

11 E lisei, întorcîndu-se la Sunem, s'a dus în odaia de sus şi s'a culcat acolo.

One day he came there, and he went to the room and lay there.

12 E l a zis slujitorului său Ghehazi:,, Cheamă pe Sunamita aceasta!`` Ghehazi a chemat -o, şi ea a venit înaintea lui.

He said to Gehazi his servant, “Call this Shunammite.” When he had called her, she stood before him.

13 Ş i Elisei a zis lui Ghehazi:,, Spune -i:, Iată, pentru noi tu ţi-ai făcut toată turburarea aceasta, noi ce putem face pentru tine? Trebuie să vorbim pentru tine împăratului sau căpeteniei oştirii?`` Ea a răspuns:,, Eu locuiesc liniştită în mijlocul poporului meu.``

He said to him, “Say now to her, ‘Behold, you have cared for us with all this care. What is to be done for you? Would you like to be spoken for to the king, or to the captain of the army?’” She answered, “I dwell among my own people.”

14 Ş i el a zis:,, Ce să fac pentru ea?`` Ghehazi a răspuns:,, Ea n'are fiu, şi bărbatul ei este bătrîn.``

He said, “What then is to be done for her?” Gehazi answered, “Most certainly she has no son, and her husband is old.”

15 Ş i el a zis:,, Cheamă -o!`` Ghehazi a chemat -o, şi ea a venit la uşă.

He said, “Call her.” When he had called her, she stood in the door.

16 E lisei i -a zis:,, La anul pe vremea aceasta, vei ţinea în braţe un fiu.`` Şi ea a zis:,, Nu! domnul meu, omule al lui Dumnezeu, nu amăgi pe roaba ta!

He said, “At this season, when the time comes around, you will embrace a son.” She said, “No, my lord, you man of God, do not lie to your servant.”

17 F emeia a rămas însărcinată, şi a născut un fiu chiar pe vremea aceea, în anul următor, cum îi spusese Elisei.

The woman conceived, and bore a son at that season, when the time came around, as Elisha had said to her.

18 C opilul s'a făcut mare. Şi într'o zi cînd se dusese pela tatăl său la secerători,

When the child was grown, one day he went out to his father to the reapers.

19 a zis tatălui său:,, Capul meu! Capul meu!`` Tatăl a zis slujitorului său:,, Du -l la mamă-sa!``

He said to his father, “My head! My head!” He said to his servant, “Carry him to his mother.”

20 S lujitorul l -a luat şi l -a dus la mamă-sa. Şi copilul a stat pe genunchii mamei sale pînă la amează, şi apoi a murit.

When he had taken him, and brought him to his mother, he sat on her knees until noon, and then died.

21 E a s'a suit, l -a culcat pe patul omului lui Dumnezeu, a închis uşa după ea, şi a ieşit.

She went up and laid him on the man of God’s bed, and shut the door on him, and went out.

22 A chemat pe bărbatul ei, şi a zis:,, Trimite-mi, te rog, un slujitor şi o măgăriţă; vreau să mă duc în grabă la omul lui Dumnezeu, şi apoi mă voi întoarce.``

She called to her husband, and said, “Please send me one of the servants, and one of the donkeys, that I may run to the man of God, and come again.”

23 Ş i el a zis:,, Pentruce vrei să te duci astăzi la el? Doar nu este nici lună nouă, nici Sabat.`` Ea a răspuns:,, Fii pe pace!``

He said, “Why would you want go to him today? It is not a new moon or a Sabbath.” She said, “It’s alright.”

24 A poi a pus şaua pe măgăriţă, şi a zis slujitorului său:,, Mînă, şi pleacă, să nu opreşti pe drum decît cînd ţi-oi spune.``

Then she saddled a donkey, and said to her servant, “Drive, and go forward! Don’t slow down for me, unless I ask you to.”

25 E a a plecat deci şi s'a dus la omul lui Dumnezeu pe muntele Carmel. Omul lui Dumnezeu a văzut -o de departe şi a zis slujitorului său Ghehazi:,, Iată pe Sunamita aceea!

So she went, and came to the man of God to Mount Carmel. When the man of God saw her afar off, he said to Gehazi his servant, “Behold, there is the Shunammite.

26 A cum, aleargă dar înaintea ei, şi spune -i:, Eşti bine? Bărbatul tău şi copilul sînt bine?` Ea a răspuns:,, Bine.``

Please run now to meet her, and ask her, ‘Is it well with you? Is it well with your husband? Is it well with your child?’” She answered, “It is well.”

27 Ş i cum a ajuns la omul lui Dumnezeu pe munte, i -a îmbrăţişat picioarele. Ghehazi s'a apropiat s'o dea înapoi. Dar omul lui Dumnezeu a zis:,, Lasă -o, căci este tare amărîtă, şi Domnul mi -a ascuns lucrul acesta, şi nu mi l -a făcut cunoscut.``

When she came to the man of God to the hill, she caught hold of his feet. Gehazi came near to thrust her away; but the man of God said, “Leave her alone; for her soul is troubled within her; and Yahweh has hidden it from me, and has not told me.”

28 A tunci ea a zis:,, Am cerut eu oare domnului meu un fiu? N'am zis eu:,, Nu mă amăgi?``

Then she said, “Did I ask you for a son, my lord? Didn’t I say, ‘Do not deceive me’?”

29 Ş i Elisei a zis lui Ghehazi:,,Încinge-ţi mijlocul, ia toiagul meu în mînă, şi pleacă. Dacă vei întîlni pe cineva, să nu -l întrebi de sănătate; şi dacă te va întreba cineva de sănătate, să nu -i răspunzi. Să pui toiagul meu pe faţa copilului.``

Then he said to Gehazi, “Tuck your cloak into your belt, take my staff in your hand, and go your way. If you meet any man, don’t greet him; and if anyone greets you, don’t answer him again. Then lay my staff on the child’s face.”

30 M ama copilului a zis:,, Viu este Domnul şi viu este sufletul tău că nu te voi părăsi.`` Şi el s'a sculat şi a mers după ea.

The child’s mother said, “As Yahweh lives, and as your soul lives, I will not leave you.” So he arose, and followed her.

31 G hehazi le -o luase înainte, şi pusese toiagul pe faţa copilului; dar n'a dat nici glas, nici semn de simţire. S'a întors înaintea lui Elisei, i -a spus lucrul acesta, şi a zis:,, Copilul nu s'a trezit``.

Gehazi went ahead of them, and laid the staff on the child’s face; but there was no voice and or hearing. Therefore he returned to meet him, and told him, “The child has not awakened.”

32 C înd a ajuns Elisei în casă, iată că murise copilul, culcat în patul lui.

When Elisha had come into the house, behold, the child was dead, and lying on his bed.

33 E lisei a intrat şi a închis uşa după ei amîndoi, şi s'a rugat Domnului.

He went in therefore, and shut the door on them both, and prayed to Yahweh.

34 S 'a suit, şi s'a culcat pe copil; şi -a pus gura pe gura lui, ochii lui pe ochii lui, mînile lui pe mînile lui, şi s'a întins peste el. Şi trupul copilului s'a încălzit.

He went up, and lay on the child, and put his mouth on his mouth, and his eyes on his eyes, and his hands on his hands. He stretched himself on him; and the child’s flesh grew warm.

35 E lisei a plecat, a mers încoace şi încolo prin casă, apoi s'a suit iarăş şi s'a întins peste copil. Şi copilul a strănutat de şapte ori, şi a deschis ochii.

Then he returned, and walked in the house once back and forth; and went up, and stretched himself out on him. Then the child sneezed seven times, and the child opened his eyes.

36 E lisei a chemat pe Ghehazi, şi a zis:,, Cheamă pe Sunamita.`` Ghehazi a chemat -o, şi ea a venit la Elisei, care a zis:,, Ia-ţi fiul!``

He called Gehazi, and said, “Call this Shunammite!” So he called her. When she had come in to him, he said, “Take up your son.”

37 E a s'a dus şi s'a aruncat la picioarele lui, şi s'a închinat pînă la pamînt. Şi şi -a luat fiul, şi a ieşit afară.

Then she went in, fell at his feet, and bowed herself to the ground; then she picked up her son, and went out.

38 E lisei s'a întors la Ghilgal, şi în ţară bîntuia o foamete. Pe cînd fiii proorocilor şedeau înaintea lui, a zis slujitorului său:,, Pune oala cea mare, şi fierbe o ciorbă pentru fiii proorocilor!``

Elisha came again to Gilgal. There was a famine in the land; and the sons of the prophets were sitting before him; and he said to his servant, “Get the large pot, and boil stew for the sons of the prophets.”

39 U nul din ei a ieşit pe cîmp să culeagă verdeţuri; a găsit viţă sălbatică şi a cules din ea curcubeţe sălbatice, pînă şi -a umplut haina. Cînd s'a întors, le -a tăiat în bucăţi în oala cu ciorbă, căci nu le cunoştea.

One went out into the field to gather herbs, and found a wild vine, and gathered a lap full of wild gourds from it, and came and cut them up into the pot of stew; for they didn’t recognize them.

40 A u dat oamenilor acelora să mănînce. Dar, cum au mîncat din ciorba aceea, au strigat:,, Omule al lui Dumnezeu, moartea este în oală!`` Şi n'au putut să mănînce.

So they poured out for the men to eat. As they were eating some of the stew, they cried out, and said, “Man of God, there is death in the pot!” And they could not eat it.

41 E lisei a zis:,, Luaţi făină.`` A aruncat făină în oală, şi a zis:,, Dă oamenilor acestora să mănînce.`` Şi nu mai era nimic vătămător în oală.

But he said, “Then bring meal.” He threw it into the pot; and he said, “Serve it to the people, that they may eat.” And there was nothing harmful in the pot.

42 A venit un om din Baal-Şalişa. A adus pîne din cele dintîi roade omului lui Dumnezeu, şi anume douăzeci de pîni de orz, şi spice noi în sac. Elisei a zis:,, Dă oamenilor acestora să mănînce.``

A man from Baal Shalishah came, and brought the man of God bread some of the first fruits: twenty loaves of barley, and fresh ears of grain in his sack. He said, “Give to the people, that they may eat.”

43 S lujitorul său a răspuns:,, Cum pot să dau din ele la o sută de inşi?`` Dar Elisei a zis:,, Dă oamenilor să mănînce; căci aşa vorbeşte Domnul:, Vor mînca, şi va mai rămînea.``

His servant said, “What, should I set this before a hundred men?” But he said, “Give the people, that they may eat; for Yahweh says, ‘They will eat, and will have some left over.’”

44 A tunci le -a pus pînile înainte; şi au mîncat şi le -a mai şi rămas, după cuvîntul Domnului.

So he set it before them, and they ate, and had some left over, according to Yahweh’s word.