1 D acă un om fură un bou sau o oaie, şi -l taie sau îl vinde, să dea cinci boi pentru boul furat şi patru oi pentru oaia furată.

“If a man steals an ox or a sheep, and kills it, or sells it; he shall pay five oxen for an ox, and four sheep for a sheep.

2 D acă hoţul este prins spărgînd, şi e lovit şi moare, cel ce l -a lovit nu va fi vinovat de omor faţă de el;

If the thief is found breaking in, and is struck so that he dies, there shall be no guilt of bloodshed for him.

3 d ar dacă a răsărit soarele, va fi vinovat de omor faţă de el. Hoţul trebuie să dea înapoi ce este dator să dea; dacă n'are nimic, să fie vîndut rob, ca despăgubire pentru furtul lui;

If the sun has risen on him, guilt of bloodshed shall be for him; he shall make restitution. If he has nothing, then he shall be sold for his theft.

4 d acă ceeace a furat, fie bou, fie măgar, sau oaie, se găseşte încă viu în mînile lui, să dea îndoit înapoi.

If the stolen property is found in his hand alive, whether it is ox, donkey, or sheep, he shall pay double.

5 D acă cineva face stricăciune într-un ogor sau într'o vie, şi îşi lasă vita să pască pe ogorul altuia, să dea ca despăgubire cel mai bun rod din ogorul şi via lui.

“If a man causes a field or vineyard to be eaten, and lets his animal loose, and it grazes in another man’s field, he shall make restitution from the best of his own field, and from the best of his own vineyard.

6 D acă izbucneşte un foc şi întîlneşte mărăcini în cale, şi arde grîul în snopi sau în picioare, sau cîmpul, cel ce a pus foc să fie silit să dea o despăgubire deplină.

“If fire breaks out, and catches in thorns so that the shocks of grain, or the standing grain, or the field are consumed; he who kindled the fire shall surely make restitution.

7 D acă un om dă altuia bani sau unelte spre păstrare, şi le fură cineva din casa acestuia din urmă, hoţul trebuie să întoarcă îndoit, dacă va fi găsit.

“If a man delivers to his neighbor money or stuff to keep, and it is stolen out of the man’s house; if the thief is found, he shall pay double.

8 D acă hoţul nu se găseşte, stăpînul casei să se înfăţişeze înaintea lui Dumnezeu, ca să spună că n'a pus mîna pe avutul aproapelui său.

If the thief isn’t found, then the master of the house shall come near to God, to find out if he hasn’t put his hand to his neighbor’s goods.

9 Î n orice pricină de înşelăciune cu privire la un bou, un măgar, o oaie, o haină, sau un lucru pierdut, despre care se va zice:, Uite -l!` -pricina amîndoror părţilor să meargă pînă la Dumnezeu; acela, pe care -l va osîndi Dumnezeu, trebuie să întoarcă îndoit aproapelui său.

For every matter of trespass, whether it is for ox, for donkey, for sheep, for clothing, or for any kind of lost thing, about which one says, ‘This is mine,’ the cause of both parties shall come before God. He whom God condemns shall pay double to his neighbor.

10 D acă un om dă altuia un măgar, un bou, o oaie, sau un dobitoc, oarecare să i -l păstreze, şi dobitocul moare, îşi strică un mădular, sau e luat cu sila dela el, fără să fi văzut cineva,

“If a man delivers to his neighbor a donkey, an ox, a sheep, or any animal to keep, and it dies or is injured, or driven away, no man seeing it;

11 s ă se facă un jurămînt în Numele Domnului între cele două părţi; şi cel ce a păstrat dobitocul, va mărturisi că n'a pus mîna pe avutul aproapelui său; stăpînul dobitocului va primi jurămîntul acesta, şi celalt nu va fi dator să i -l înlocuiască.

the oath of Yahweh shall be between them both, whether he hasn’t put his hand to his neighbor’s goods; and its owner shall accept it, and he shall not make restitution.

12 D ar dacă dobitocul a fost furat dela el, va fi dator faţă de stăpînul lui să i -l înlocuiască.

But if it is stolen from him, he shall make restitution to its owner.

13 D acă dobitocul a fost sfăşiat de fiare sălbatice, îl va aduce ca dovadă, şi nu va fi dator să -i înlocuiască dobitocul sfăşiat.

If it is torn in pieces, let him bring it for evidence. He shall not make good that which was torn.

14 D acă un om împrumută altuia o vită, şi vita îşi strică un mădular sau moare în lipsa stăpînului ei, va trebui s'o plăteacă.

“If a man borrows anything of his neighbor’s, and it is injured, or dies, its owner not being with it, he shall surely make restitution.

15 D acă stăpînul e de faţă, nu i -o va plăti. Dacă vita a fost dată cu chirie, preţul chiriei va fi deajuns.

If its owner is with it, he shall not make it good. If it is a leased thing, it came for its lease.

16 D acă un om înşală pe o fată nelogodită, şi se culcă cu ea, îi va plăti zestrea şi o va lua de nevastă.

“If a man entices a virgin who isn’t pledged to be married, and lies with her, he shall surely pay a dowry for her to be his wife.

17 D acă tatăl nu vrea să i -o dea, el va plăti în argint preţul zestrei cuvenite fetelor.

If her father utterly refuses to give her to him, he shall pay money according to the dowry of virgins.

18 P e vrăjitoare să n'o laşi să trăiască.

“You shall not allow a sorceress to live.

19 O ricine se culcă cu un dobitoc, să fie pedepsit cu moartea.

“Whoever has sex with an animal shall surely be put to death.

20 C ine aduce jertfe altor dumnezei decît Domnului singur, să fie nimicit cu desăvîrşire.

“He who sacrifices to any god, except to Yahweh only, shall be utterly destroyed.

21 S ă nu chinuieşti pe străin, şi să nu -l asupreşti, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului.

“You shall not wrong an alien or oppress him, for you were aliens in the land of Egypt.

22 S ă nu asupreşti pe văduvă, nici pe orfan.

“You shall not take advantage of any widow or fatherless child.

23 D acă -i asupreşti, şi ei strigă la Mine după ajutor, Eu le voi auzi strigătele;

If you take advantage of them at all, and they cry at all to me, I will surely hear their cry;

24 m înia Mea se va aprinde, şi vă voi nimici cu sabia; nevestele voastre vor rămînea văduve, şi copiii voştri vor rămînea orfani.

and my wrath will grow hot, and I will kill you with the sword; and your wives shall be widows, and your children fatherless.

25 D acă împrumuţi bani vreunuia din poporul Meu, săracului care este cu tine, să nu fii faţă de el ca un cămătar, şi să nu ceri camătă dela el.

“If you lend money to any of my people with you who is poor, you shall not be to him as a creditor. You shall not charge him interest.

26 D acă iei zălog haina aproapelui tău, să i -o dai înapoi înainte de apusul soarelui;

If you take your neighbor’s garment as collateral, you shall restore it to him before the sun goes down,

27 c ăci este singura lui învelitoare, este haina cu care îşi înveleşte trupul: cu ce are să se culce? Dacă strigă spre Mine după ajutor, Eu îl voi auzi, căci Eu sînt milostiv.

for that is his only covering, it is his garment for his skin. What would he sleep in? It will happen, when he cries to me, that I will hear, for I am gracious.

28 S ă nu huleşti pe Dumnezeu, şi să nu blestemi pe mai marele poporului tău.

“You shall not blaspheme God, nor curse a ruler of your people.

29 S ă nu pregeţi să-Mi aduci pîrga secerişului tău şi a culesului viei tale. Să-Mi dai pe întîiul născut din fiii tăi.

“You shall not delay to offer from your harvest and from the outflow of your presses. “You shall give the firstborn of your sons to me.

30 S ă-Mi dai şi întîiul născut al vacii tale şi al oii tale; să rămînă şapte zile cu mamă-sa, iar în ziua a opta să Mi -l aduci.

You shall do likewise with your cattle and with your sheep. Seven days it shall be with its mother, then on the eighth day you shall give it to me.

31 S ă-Mi fiţi nişte oameni sfinţi. Să nu mîncaţi carne sfîşiată de fiare pe cîmp, ci s'o aruncaţi la cîni.

“You shall be holy men to me, therefore you shall not eat any flesh that is torn by animals in the field. You shall cast it to the dogs.