1 A na s'a rugat, şi a zis:,, Mi se bucură inima în Domnul, Puterea mea... a fost înălţată de Domnul; Mi s'a deschis larg gura împotriva vrăjmaşilor mei, Căci mă bucur...... de ajutorul Tău.

Hannah prayed, and said: “My heart exults in Yahweh! My horn is exalted in Yahweh. My mouth is enlarged over my enemies, because I rejoice in your salvation.

2 N imeni nu este sfînt ca Domnul; Nu este alt Dumnezeu decît Tine; Nu este stîncă aşa ca Dumnezeul nostru.

There is no one as holy as Yahweh, For there is no one besides you, nor is there any rock like our God.

3 N u mai vorbiţi cu atîta îngîmfare, Să nu vă mai iasă din gură cuvinte de mîndrie; Căci Domnul este un Dumnezeu care ştie totul, Şi toate faptele sînt cîntărite de El.

“Don’t keep talking so exceedingly proudly. Don’t let arrogance come out of your mouth, For Yahweh is a God of knowledge. By him actions are weighed.

4 A rcul celor puternici s'a sfărîmat, Şi cei slabi sînt încinşi cu putere.

“The bows of the mighty men are broken. Those who stumbled are armed with strength.

5 C ei ce erau sătui, se închiriază pentru pîne, Şi ceice erau flămînzi se odihnesc; Chiar cea stearpă naşte de şapte ori, Şi cea care... avea mulţi copii stă lîncezită.

Those who were full have hired themselves out for bread. Those who were hungry are satisfied. Yes, the barren has borne seven. She who has many children languishes.

6 D omnul omoară şi învie, El pogoară în locuinţa morţilor şi El scoate de acolo.

“Yahweh kills, and makes alive. He brings down to Sheol, and brings up.

7 D omnul sărăceşte şi El îmbogăţeşte, El smereşte şi El înalţă

Yahweh makes poor, and makes rich. He brings low, he also lifts up.

8 E l ridică din pulbere pe cel sărac, Ridică din gunoi pe cel lipsit. Ca să -i pună să şadă alături cu cei mari. Şi le dă de moştenire un scaun de domnie îmbrăcat cu slavă; Căci ai Domnului sînt stîlpii... pămîntului, Şi pe ei a aşezat El lumea.

He raises up the poor out of the dust. He lifts up the needy from the dunghill, To make them sit with princes, and inherit the throne of glory. For the pillars of the earth are Yahweh’s. He has set the world on them.

9 E l va păzi paşii prea iubiţilor Lui, Dar cei răi vor fi nimiciţi în întunerec; Căci omul nu va birui prin putere.

He will keep the feet of his holy ones, but the wicked shall be put to silence in darkness; for no man shall prevail by strength.

10 V răjmaşii Domnului vor tremura, Din înălţimea cerului El Îşi va arunca tunetul asupra lor; Domnul... va judeca marginile pămîntului. El va da Împăratului Său putere, Şi El va înălţa tăria...... Unsului Lui``.

Those who strive with Yahweh shall be broken to pieces. He will thunder against them in the sky. “Yahweh will judge the ends of the earth. He will give strength to his king, and exalt the horn of his anointed.”

11 E lcana s'a dus acasă, la Rama, şi copilul a rămas în slujba Domnului, înaintea preotului Eli.

Elkanah went to Ramah to his house. The child served Yahweh before Eli the priest.

12 F iii lui Eli erau nişte oameni răi. Nu cunoşteau pe Domnul.

Now the sons of Eli were wicked men. They didn’t know Yahweh.

13 Ş i iată care era felul de purtare al acestor preoţi faţă de popor. Cînd aducea cineva o jertfă, venea sluga preotului în clipa cînd se ferbea carnea. Ţinînd în mînă o furculiţă cu trei coarne,

The custom of the priests with the people was that when anyone offered a sacrifice, the priest’s servant came while the flesh was boiling, with a fork of three teeth in his hand;

14 o vîra în cazan, în căldare, în tigaie sau în oală; şi tot ce apuca cu furculiţa, lua preotul pentru el. Aşa făceau ei tuturor acelora din Israel cari veneau la Silo.

and he stabbed it into the pan, or kettle, or cauldron, or pot. The priest took all that the fork brought up for himself. So they did in Shiloh to all the Israelites who came there.

15 C hiar înainte de a arde grăsimea, venea sluga preotului şi zicea celui ce aducea jertfa:,, Dă pentru preot carnea de fript; el nu va lua dela tine carne fiartă, ci vrea carne crudă``.

Yes, before they burnt the fat, the priest’s servant came, and said to the man who sacrificed, “Give meat to roast for the priest; for he will not accept boiled meat from you, but raw.”

16 Ş i dacă omul zicea:,, După ce se va arde grăsimea, vei lua ce-ţi va plăcea``, sluga răspundea:,, Nu! dă mi acum, căci altfel iau cu sila``.

If the man said to him, “Let the fat be burned first, and then take as much as your soul desires”; then he would say, “No, but you shall give it to me now; and if not, I will take it by force.”

17 T inerii aceştia se făceau vinovaţi înaintea Domnului de un foarte mare păcat, pentrucă nesocoteau darurile Domnului.

The sin of the young men was very great before Yahweh; for the men despised the offering of Yahweh.

18 S amuel făcea slujba înaintea Domnului; şi copilul acesta era îmbrăcat cu un efod de in.

But Samuel ministered before Yahweh, being a child, clothed with a linen ephod.

19 M amă-sa îi făcea pe fiecare an o mantie mică, şi i -o aducea cînd se suia cu bărbatul ei ca să aducă jertfa din fiecare an.

Moreover his mother made him a little robe, and brought it to him from year to year, when she came up with her husband to offer the yearly sacrifice.

20 E li a binecuvîntat pe Elcana şi pe nevastă-sa, şi a a zis:,, Să dea Domnul să ai copii din femeia aceasta, cari să înlocuiască pe acela pe care l -a împrumutat ea Domnului!`` Şi s'au întors acasă.

Eli blessed Elkanah and his wife, and said, “May Yahweh give you offspring from this woman for the petition which was asked of Yahweh.” Then they went to their own home.

21 C înd a cercetat Domnul pe Ana, ea a rămas însărcinată, şi a născut trei fii şi două fiice. Şi tînărul Samuel creştea înaintea Domnului.

Yahweh visited Hannah, and she conceived, and bore three sons and two daughters. The child Samuel grew before Yahweh.

22 E li era foarte bătrîn, şi a aflat cum se purtau fiii lui cu tot Israelul; a aflat şi că se culcau cu femeile cari slujeau afară la uşa cortului întîlnirii.

Now Eli was very old; and he heard all that his sons did to all Israel, and how that they slept with the women who served at the door of the Tent of Meeting.

23 E l le -a zis:,, Pentru ce faceţi astfel de lucruri? Căci aflu dela tot poporul despre faptele voastre rele.

He said to them, “Why do you do such things? for I hear of your evil dealings from all this people.

24 N u, copii, ce aud spunîndu-se despre voi, nu este bine; voi faceţi pe poporul Domnului să păcătuiască.

No, my sons; for it is no good report that I hear! You make Yahweh’s people disobey.

25 D acă un om păcătuieşte împotriva altui om, îl va judeca Dumnezeu; dar dacă păcătuieşte împotriva Domnului, cine se va ruga pentru el?`` Totuş ei n'au ascultat de glasul tatălui lor, căci Domnul voia să -i omoare.

If one man sins against another, God will judge him; but if a man sins against Yahweh, who will intercede for him?” Notwithstanding, they didn’t listen to the voice of their father, because Yahweh intended to kill them.

26 T înărul Samuel creştea mereu, şi era plăcut Domnului şi oamenilor.

The child Samuel grew on, and increased in favor both with Yahweh, and also with men.

27 U n om al lui Dumnezeu a venit la Eli, şi i -a zis:,, Aşa vorbeşte Domnul:, Nu M'am descoperit Eu casei tatălui tău, cînd erau în Egipt, în casa lui Faraon?

A man of God came to Eli, and said to him, “Yahweh says, ‘Did I reveal myself to the house of your father, when they were in Egypt in bondage to Pharaoh’s house?

28 E u l-am ales dintre toate seminţiile lui Israel, ca să fie în slujba Mea, în preoţie, ca să se suie la altarul Meu, să ardă tămîia, şi să poarte efodul înaintea Mea; şi am dat casei tatălui tău toate jertfele mistuite de foc şi aduse de copiii lui Israel.

Didn’t I choose him out of all the tribes of Israel to be my priest, to go up to my altar, to burn incense, to wear an ephod before me? Didn’t I give to the house of your father all the offerings of the children of Israel made by fire?

29 P entruce călcaţi voi în picioare jertfele Mele şi darurile Mele, cari am poruncit să se facă în locaşul Meu? Şi cum se face că tu cinsteşti pe fiii tăi mai mult decît pe Mine, ca să vă îngrăşaţi din cele dintîi roade luate din toate darurile poporului Meu Israel?``

Why do you kick at my sacrifice and at my offering, which I have commanded in my habitation, and honor your sons above me, to make yourselves fat with the best of all the offerings of Israel my people?’

30 D e aceea, iată ce zice Domnul Dumnezeul lui Israel:,, Spusesem că şi casa ta şi casa tatălui tău au să umble totdeauna înaintea Mea``. Şi acum, zice Domnul, departe de Mine lucrul acesta! Căci voi cinsti... pe cine Mă cinsteşte, dar ceice Mă dispreţuiesc,...... vor fi dispreţuiţi.

“Therefore Yahweh, the God of Israel, says, ‘I said indeed that your house, and the house of your father, should walk before me forever.’ But now Yahweh says, ‘Far be it from me; for those who honor me I will honor, and those who despise me will be lightly esteemed.

31 I ată că vine vremea cînd voi tăia braţul tău şi braţul casei tatălui tău, aşa încît nu va mai fi niciun bătrîn în casa ta.

Behold, the days come, that I will cut off your arm, and the arm of your father’s house, that there will not be an old man in your house.

32 V ei vedea un protivnic al tău în locaşul Meu, în timp ce Israel va fi copleşit de bunătăţi de Domnul; şi nu va mai fi niciodată niciun bătrîn în casa ta.

You will see the affliction of my habitation, in all the wealth which I will give Israel; and there shall not be an old man in your house forever.

33 V oi lăsa să rămînă la altarul Meu numai unul dintr'ai tăi, ca să ţi se topească ochii de durere şi să ţi se întristeze sufletul; dar toţi ceilalţi din casa ta vor muri în floarea vîrstei.

The man of yours, whom I don’t cut off from my altar, will consume your eyes and grieve your heart; and all the increase of your house will die in the flower of their age.

34 Ş i iată semnul celor ce se vor întîmpla celor doi fii ai tăi Hofni şi Fineas: amîndoi vor muri într'o zi.

“‘This will be the sign to you, that will come on your two sons, on Hophni and Phinehas: in one day they will both die.

35 E u Îmi voi pune un preot credincios, care va lucra după inima Mea şi după sufletul Meu; îi voi zidi o casă stătătoare, şi va umbla totdeauna înaintea Unsului... Meu.

I will raise me up a faithful priest, that will do according to that which is in my heart and in my mind. I will build him a sure house; and he will walk before my anointed forever.

36 Ş i oricine va mai rămînea din casa ta va veni să se arunce cu faţa la pămînt înaintea lui, pentru un ban de argint şi pentru o bucată de pîne, şi va zice:,, Pune-mă, te rog, în una din slujbele preoţiei, ca să am o bucată de pîne să mănînc``.

It will happen, that everyone who is left in your house will come and bow down to him for a piece of silver and a loaf of bread, and will say, “Please put me into one of the priests’ offices, that I may eat a morsel of bread.”’”