1 A du-Ţi aminte, Doamne, de ce ni s'a întîmplat! Uită-Te şi vezi-ne ocara!

Remember, Yahweh, what has come on us: Look, and see our reproach.

2 M oştenirea noastră a trecut la nişte străini, casele noastre la cei din alte ţări!

Our inheritance is turned to strangers, Our houses to aliens.

3 A m rămas orfani, fără tată; mamele noastre sînt ca nişte văduve.

We are orphans and fatherless; Our mothers are as widows.

4 A pa noastră o bem pe bani, şi lemnele noastre trebuie să le plătim.

We have drunken our water for money; Our wood is sold to us.

5 P rigonitorii ne urmăresc cu îndîrjire, şi cînd obosim, nu ne dau odihnă.

Our pursuers are on our necks: We are weary, and have no rest.

6 A m întins mîna spre Egipt, spre Asiria, ca să ne săturăm de pîne.

We have given the hand to the Egyptians, To the Assyrians, to be satisfied with bread.

7 P ărinţii noştri, cari au păcătuit, nu mai sînt, iar noi le purtăm păcatele.

Our fathers sinned, and are no more; We have borne their iniquities.

8 R obii ne stăpînesc, şi nimeni nu ne izbăveşte din mînile lor.

Servants rule over us: There is no one to deliver us out of their hand.

9 N e căutăm pînea cu primejdia vieţii noastre, căci ne ameninţă sabia în pustie.

We get our bread at the peril of our lives, Because of the sword of the wilderness.

10 N e arde pielea ca un cuptor, de frigurile foamei.

Our skin is black like an oven, Because of the burning heat of famine.

11 A u necinstit pe femei în Sion, pe fecioare în cetăţile lui Iuda.

They ravished the women in Zion, The virgins in the cities of Judah.

12 M ai marii noştri au fost spînzuraţi de mînile lor; Bătrînilor nu le -a dat nici o cinste

Princes were hanged up by their hand: The faces of elders were not honored.

13 T inerii au fost puşi să rîşnească, şi copiii cădeau supt poverile de lemn.

The young men bare the mill; The children stumbled under the wood.

14 B ătrînii nu se mai duc la poartă, şi tinerii au încetat să mai cînte.

The elders have ceased from the gate, The young men from their music.

15 S 'a dus bucuria din inimile noastre, şi jalea a luat locul jocurilor noastre.

The joy of our heart is ceased; Our dance is turned into mourning.

16 A căzut cununa de pe capul nostru! Vai de noi, căci am păcătuit!

The crown is fallen from our head: Woe to us! for we have sinned.

17 D acă ne doare inima, dacă ni s'au întunecat ochii,

For this our heart is faint; For these things our eyes are dim;

18 e ste din pricină că muntele Sionului este pustiit, din pricină că se plimbă şacalii prin el.

For the mountain of Zion, which is desolate: The foxes walk on it.

19 D ar Tu, Doamne, împărăţeşti pe vecie; scaunul Tău de domnie dăinuieşte din neam în neam!

You, Yahweh, remain forever; Your throne is from generation to generation.

20 P entruce să ne uiţi pe vecie, şi să ne părăseşti pentru multă vreme?

Why do you forget us forever, And forsake us so long time?

21 Î ntoarce-ne la Tine, Doamne, şi ne vom întoarce! Dă-ne iarăş zile ca cele de odinioară!

Turn us to yourself, Yahweh, and we shall be turned. Renew our days as of old.

22 S ă ne fi lepădat Tu de tot oare, şi să Te fi mîniat Tu pe noi peste măsură de mult

But you have utterly rejected us; You are very angry against us.