1 D omnul a zis lui Moise şi lui Aaron în ţara Egiptului:

Yahweh spoke to Moses and Aaron in the land of Egypt, saying,

2 L una aceasta va fi pentru voi cea dintîi lună; ea va fi pentru voi cea dintîi lună a anului.

“This month shall be to you the beginning of months. It shall be the first month of the year to you.

3 V orbiţi întregei adunări a lui Israel, şi spuneţi -i:,În ziua a zecea a acestei luni, fiecare om să ia un miel de fiecare familie, un miel de fiecare casă.

Speak to all the congregation of Israel, saying, ‘On the tenth day of this month, they shall take to them every man a lamb, according to their fathers’ houses, a lamb for a household;

4 D acă sînt prea puţini în casă pentru un miel, să -l ia cu vecinul lui cel mai de aproape, după numărul sufletelor; să faceţi socoteala cît poate mînca fiecare din mielul acesta.

and if the household is too little for a lamb, then he and his neighbor next to his house shall take one according to the number of the souls; according to what everyone can eat you shall make your count for the lamb.

5 S ă fie un miel fără cusur, de parte bărbătească, de un an; veţi putea să luaţi un miel sau un ied.

Your lamb shall be without defect, a male a year old. You shall take it from the sheep, or from the goats:

6 S ă -l păstraţi pînă în ziua a patrusprezecea a lunii acesteia; şi toată adunarea lui Israel să -l junghie seara.

and you shall keep it until the fourteenth day of the same month; and the whole assembly of the congregation of Israel shall kill it at evening.

7 S ă ia din sîngele lui, şi să ungă amîndoi stîlpii uşii şi pragul de sus al caselor unde îl vor mînca.

They shall take some of the blood, and put it on the two door posts and on the lintel, on the houses in which they shall eat it.

8 C arnea s'o mănînce chiar în noaptea aceea, friptă la foc; şi anume s'o mănînce cu azimi şi cu verdeţuri amare.

They shall eat the flesh in that night, roasted with fire, and unleavened bread. They shall eat it with bitter herbs.

9 S ă nu -l mîncaţi crud sau fiert în apă; ci să fie fript la foc: atît capul, cît şi picioarele şi măruntaiele.

Don’t eat it raw, nor boiled at all with water, but roasted with fire; with its head, its legs and its inner parts.

10 S ă nu lăsaţi nimic din el pînă a doua zi dimineaţa; şi, dacă va rămînea ceva din el pe a doua zi dimineaţa, să -l ardeţi în foc.

You shall let nothing of it remain until the morning; but that which remains of it until the morning you shall burn with fire.

11 C înd îl veţi mînca, să aveţi mijlocul încins, încălţămintele în picioare, şi toiagul în mînă; şi să -l mîncaţi în grabă; căci sînt Paştele Domnului.

This is how you shall eat it: with your belt on your waist, your shoes on your feet, and your staff in your hand; and you shall eat it in haste: it is Yahweh’s Passover.

12 Î n noaptea aceea, Eu voi trece prin ţara Egiptului, şi voi lovi pe toţi întîii-născuţi din ţara Egiptului, dela oameni pînă la dobitoace; şi voi face judecată împrotiva tuturor zeilor Egiptului; Eu, Domnul.

For I will go through the land of Egypt in that night, and will strike all the firstborn in the land of Egypt, both man and animal. Against all the gods of Egypt I will execute judgments: I am Yahweh.

13 S îngele vă va sluji ca semn pe casele unde veţi fi. Eu voi vedea sîngele, şi voi trece pe lîngă voi, aşa că nu vă va nimici nici o urgie, atunci cînd voi lovi ţara Egiptului.

The blood shall be to you for a token on the houses where you are: and when I see the blood, I will pass over you, and there shall no plague be on you to destroy you, when I strike the land of Egypt.

14 Ş i pomenirea acestei zile s'o păstraţi, şi s'o prăznuiţi printr'o sărbătoare în cinstea Domnului; s'o prăznuiţi ca o lege vecinică pentru urmaşii voştri.

This day shall be to you for a memorial, and you shall keep it a feast to Yahweh: throughout your generations you shall keep it a feast by an ordinance forever.

15 T imp de şapte zile, veţi mînca azimi. Din cea dintîi zi veţi scoate aluatul din casele voastre: căci oricine va mînca pîne dospită, din ziua întîi pînă în ziua a şaptea, va fi nimicit din Israel.

“‘Seven days you shall eat unleavened bread; even the first day you shall put away yeast out of your houses, for whoever eats leavened bread from the first day until the seventh day, that soul shall be cut off from Israel.

16 Î n ziua dintîi veţi avea o adunare de sărbătoare sfîntă; şi în ziua a şaptea, veţi avea o adunare de sărbătoare sfîntă. Să nu faceţi nici o muncă în zilele acelea; veţi putea numai să pregătiţi mîncarea fiecărui ins.

In the first day there shall be to you a holy convocation, and in the seventh day a holy convocation; no kind of work shall be done in them, except that which every man must eat, that only may be done by you.

17 S ă ţineţi sărbătoarea azimilor, căci chiar în ziua aceea voi scoate oştile voastre din ţara Egiptului; să ţineţi ziua aceea ca o lege vecinică pentru urmaşii voştri.

You shall observe the feast of unleavened bread; for in this same day have I brought your armies out of the land of Egypt: therefore you shall observe this day throughout your generations by an ordinance forever.

18 Î n luna întîi, din a patrusprezecea zi a lunii, seara, să mîncaţi azimi, pînă în seara zilei a douăzeci şi una a lunii.

In the first month, on the fourteenth day of the month at evening, you shall eat unleavened bread, until the twenty first day of the month at evening.

19 T imp de şapte zile, să nu se găsească aluat în casele voastre; căci oricine va mînca pîne dospită, va fi nimicit din adunarea lui Israel, fie străin, fie băştinaş.

There shall be no yeast found in your houses for seven days, for whoever eats that which is leavened, that soul shall be cut off from the congregation of Israel, whether he be a foreigner, or one who is born in the land.

20 S ă nu mîncaţi pîne dospită; ci, în toate locuinţele voastre, să mîncaţi azimi.``

You shall eat nothing leavened. In all your habitations you shall eat unleavened bread.’”

21 M oise a chemat pe toţi bătrînii lui Israel, şi le -a zis:,, Duceţi-vă de luaţi un miel pentru familiile voastre, şi junghiaţi Paştele.

Then Moses called for all the elders of Israel, and said to them, “Draw out, and take lambs according to your families, and kill the Passover.

22 S ă luaţi apoi un mănunchi de isop, să -l muiaţi în sîngele din strachină, şi să ungeţi pragul de sus şi cei doi stîlpi ai uşii cu sîngele din strachină. Nimeni din voi să nu iasă din casă pînă dimineaţa.

You shall take a bunch of hyssop, and dip it in the blood that is in the basin, and strike the lintel and the two door posts with the blood that is in the basin; and none of you shall go out of the door of his house until the morning.

23 C înd va trece Domnul ca să lovească Egiptul, şi va vedea sîngele pe pragul de sus şi pe cei doi stîlpi ai uşii, Domnul va trece pe lîngă uşă, şi nu va îngădui Nimicitorului să intre în casele voastre ca să vă lovească.

For Yahweh will pass through to strike the Egyptians; and when he sees the blood on the lintel, and on the two door posts, Yahweh will pass over the door, and will not allow the destroyer to come in to your houses to strike you.

24 S ă păziţi lucrul acesta ca o lege pentru voi şi pentru copiii voştri în veac.

You shall observe this thing for an ordinance to you and to your sons forever.

25 C înd veţi intra în ţara, pe care v'o va da Domnul, după făgăduinţa Lui, să ţineţi acest obicei sfînt.

It shall happen when you have come to the land which Yahweh will give you, according as he has promised, that you shall keep this service.

26 Ş i cînd vă vor întreba copiii voştri:, Ce însemnează obiceiul acesta?`

It will happen, when your children ask you, ‘What do you mean by this service?’

27 s ă răspundeţi:, Este jertfa de Paşte în cinstea Domnului, care a trecut pe lîngă casele copiilor lui Israel în Egipt, cînd a lovit Egiptul, şi ne -a scăpat casele noastre.`` Poporul s'a plecat, şi s'a închinat pînă la pămînt.

that you shall say, ‘It is the sacrifice of Yahweh’s Passover, who passed over the houses of the children of Israel in Egypt, when he struck the Egyptians, and spared our houses.’” The people bowed their heads and worshiped.

28 Ş i copiii lui Israel au plecat, şi au făcut cum poruncise Domnul lui Moise şi lui Aaron; aşa au făcut.

The children of Israel went and did so; as Yahweh had commanded Moses and Aaron, so they did.

29 L a miezul-nopţii, Domnul a lovit pe toţi întîii născuţi din ţara Egiptului, dela întîiul-născut al lui Faraon, care şedea pe scaunul lui de domnie, pînă la întîiul-născut al celui închis în temniţă, şi pînă la toţi întîii-născuţi ai dobitoacelor.

At midnight, Yahweh struck all the firstborn in the land of Egypt, from the firstborn of Pharaoh who sat on his throne to the firstborn of the captive who was in the dungeon; and all the firstborn of livestock.

30 F araon s'a sculat noaptea, el şi toţi slujitorii lui, şi toţi Egiptenii; şi au fost mari ţipete în Egipt, căci nu era casă unde să nu fie un mort.

Pharaoh rose up in the night, he, and all his servants, and all the Egyptians; and there was a great cry in Egypt, for there was not a house where there was not one dead.

31 Î n aceeaş noapte Faraon a chemat pe Moise şi pe Aaron, şi le -a zis:,, Sculaţi-vă, ieşiţi din mijlocul poporului meu, voi şi copiii lui Israel. Duceţi-vă să slujiţi Domnului, cum aţi zis.

He called for Moses and Aaron by night, and said, “Rise up, get out from among my people, both you and the children of Israel; and go, serve Yahweh, as you have said!

32 L uaţi-vă şi oile şi boii, cum aţi zis, duceţi-vă, şi binecuvîntaţi-mă.``

Take both your flocks and your herds, as you have said, and be gone; and bless me also!”

33 E giptenii zoreau poporul, şi se grăbeau să -i scoată din ţară, căci ziceau:,, Altfel, toţi vom pieri.``

The Egyptians were urgent with the people, to send them out of the land in haste, for they said, “We are all dead men.”

34 P oporul şi -a luat plămădeala (coca), înainte de a se dospi. Şi-au învelit postăvile cu plămădeala în haine, şi le-au pus pe umeri.

The people took their dough before it was leavened, their kneading troughs being bound up in their clothes on their shoulders.

35 C opiii lui Israel au făcut ce spusese Moise, şi au cerut Egiptenilor vase de argint, vase de aur şi haine.

The children of Israel did according to the word of Moses; and they asked of the Egyptians jewels of silver, and jewels of gold, and clothing.

36 D omnul a făcut ca poporul să capete trecere înaintea Egiptenilor, cari le-au împlinit cererea. Şi astfel au jăfuit pe Egipteni.

Yahweh gave the people favor in the sight of the Egyptians, so that they let them have what they asked. They plundered the Egyptians.

37 C opiii lui Israel au plecat din Ramses spre Sucot, în număr de aproape şase sute de mii de oameni cari mergeau pe jos, afară de copii.

The children of Israel traveled from Rameses to Succoth, about six hundred thousand on foot who were men, besides children.

38 O mulţime de oameni de tot soiul s'au suit împreună cu ei; aveau şi turme însemnate de oi şi boi.

A mixed multitude went up also with them, with flocks, herds, and even very much livestock.

39 C u plămădeala, pe care o luaseră din Egipt şi care nu se dospise încă, au făcut turte fără aluat; căci fuseseră izgoniţi de Egipteni, fără să mai poată zăbovi, şi fără să-şi ia merinde cu ei.

They baked unleavened cakes of the dough which they brought out of Egypt; for it wasn’t leavened, because they were thrust out of Egypt, and couldn’t wait, and they had not prepared any food for themselves.

40 Ş ederea copiilor lui Israel în Egipt a fost de patru sute treizeci de ani.

Now the time that the children of Israel lived in Egypt was four hundred thirty years.

41 Ş i, după patru sute treizeci de ani, tocmai în ziua aceea, toate oştile Domnului au ieşit din ţara Egiptului.

At the end of four hundred thirty years, to the day, all of Yahweh’s armies went out from the land of Egypt.

42 N oaptea aceea trebuie prăznuită în cinstea Domnului, pentrucă atunci i -a scos din ţara Egiptului; noaptea aceea trebuie prăznuită în cinstea Domnului de toţi copiii lui Israel şi de urmaşii lor.

It is a night to be much observed to Yahweh for bringing them out from the land of Egypt. This is that night of Yahweh, to be much observed of all the children of Israel throughout their generations.

43 D omnul a zis lui Moise şi lui Aaron:,, Iată porunca privitoare la Paşte: niciun străin să nu mănînce din ele.

Yahweh said to Moses and Aaron, “This is the ordinance of the Passover. No foreigner shall eat of it,

44 S ă tai împrejur pe orice rob cumpărat cu bani, şi apoi să mănînce din ele.

but every man’s servant who is bought for money, when you have circumcised him, then shall he eat of it.

45 V eneticul şi simbriaşul să nu mănînce.

A foreigner and a hired servant shall not eat of it.

46 S ă nu le mănînce decît într'o singură casă; să nu luaţi deloc carne afară din casă, şi să nu zdrobiţi niciun os.

It must be eaten In one house. You shall not carry any of the meat outside of the house. Do not break any of its bones.

47 T oată adunarea lui Israel să facă Paştele.

All the congregation of Israel shall keep it.

48 D acă un străin, care va locui la tine, va vrea să facă Paştele Domnului, orice parte bărbătească din casa lui va trebui tăiată împrejur; apoi se va apropia să le facă, şi va fi ca şi băştinaşul; dar niciun netăiat împrejur să nu mănînce din ele.

When a stranger shall live as a foreigner with you, and will keep the Passover to Yahweh, let all his males be circumcised, and then let him come near and keep it; and he shall be as one who is born in the land: but no uncircumcised person shall eat of it.

49 A ceeaş lege va fi pentru băştinaş ca şi pentru străinul, care va locui în mijlocul vostru.``

One law shall be to him who is born at home, and to the stranger who lives as a foreigner among you.”

50 T oţi copiii lui Israel au făcut cum poruncise Domnul lui Moise şi lui Aaron; aşa au făcut.

All the children of Israel did so. As Yahweh commanded Moses and Aaron, so they did.

51 Ş i chiar în ziua aceea, Domnul a scos din ţara Egiptului pe copiii lui Israel, după oştile lor.

That same day, Yahweh brought the children of Israel out of the land of Egypt by their armies.