1 ( Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat pe Ghitit. Un psalm al lui Asaf.) Cîntaţi cu veselie lui Dumnezeu, care este tăria noastră! Înălţaţi strigăte de bucurie Dumnezeului lui Iacov!

Sing aloud to God, our strength! Make a joyful shout to the God of Jacob!

2 C întaţi o cîntare, sunaţi din tobă, din arfa cea plăcută şi din alăută!

Raise a song, and bring here the tambourine, the pleasant lyre with the harp.

3 S unaţi din trîmbiţă la luna nouă, la luna plină, în ziua sărbătorii noastre!

Blow the trumpet at the New Moon, at the full moon, on our feast day.

4 C ăci aceasta este o lege pentru Israel, o poruncă a Dumnezeului lui Iacov.

For it is a statute for Israel, an ordinance of the God of Jacob.

5 E l a rînduit sărbătoarea aceasta pentru Iosif, cînd a mers împotriva ţării Egiptului... Atunci am auzit un glas, pe care nu l-am cunoscut: -

He appointed it in Joseph for a testimony, when he went out over the land of Egypt, I heard a language that I didn’t know.

6 I -am descărcat povara de pe umăr, şi mînile lui nu mai ţin coşul.

“I removed his shoulder from the burden. His hands were freed from the basket.

7 A i strigat în necaz, şi te-am izbăvit; ţi-am răspuns în locul tainic al tunetului, şi te-am încercat la apele Meriba. -

You called in trouble, and I delivered you. I answered you in the secret place of thunder. I tested you at the waters of Meribah.” Selah.

8 A scultă, poporul Meu, şi te voi sfătui, Israele, de M'ai asculta!

“Hear, my people, and I will testify to you, Israel, if you would listen to me!

9 N iciun dumnezeu străin să nu fie în mijlocul tău, şi să nu te închini înaintea dumnezeilor străini!

There shall be no strange god in you, neither shall you worship any foreign god.

10 E u sînt Domnul, Dumnezeul tău, care te-am scos din ţara Egiptului; deschide-ţi gura larg, şi ţi -o voi umplea!``

I am Yahweh, your God, who brought you up out of the land of Egypt. Open your mouth wide, and I will fill it.

11 D ar poporul Meu n'a ascultat glasul Meu, Israel nu M'a ascultat.

But my people didn’t listen to my voice. Israel desired none of me.

12 A tunci i-am lăsat în voia pornirilor inimii lor, şi au urmat sfaturile lor.

So I let them go after the stubbornness of their hearts, that they might walk in their own counsels.

13 O ! de M'ar asculta poporul Meu, de ar umbla Israel în căile Mele!

Oh that my people would listen to me, that Israel would walk in my ways!

14 Î ntr'o clipă aş înfrunta pe vrăjmaşii lor, Mi-aş întoarce mîna împotriva protivnicilor lor;

I would soon subdue their enemies, and turn my hand against their adversaries.

15 c eice urăsc pe Domnul l-ar linguşi, şi fericirea lui Israel ar dăinui în veci.

The haters of Yahweh would cringe before him, and their punishment would last forever.

16 L -aş hrăni cu cel mai bun grîu, şi l-aş sătura cu miere din stîncă.

But he would have also fed them with the finest of the wheat. I will satisfy you with honey out of the rock.”