1 ( Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat pe Ghitit. Un psalm al lui Asaf.) Cîntaţi cu veselie lui Dumnezeu, care este tăria noastră! Înălţaţi strigăte de bucurie Dumnezeului lui Iacov!

Sing for joy to God our strength; Shout joyfully to the God of Jacob.

2 C întaţi o cîntare, sunaţi din tobă, din arfa cea plăcută şi din alăută!

Raise a song, strike the timbrel, The sweet sounding lyre with the harp.

3 S unaţi din trîmbiţă la luna nouă, la luna plină, în ziua sărbătorii noastre!

Blow the trumpet at the new moon, At the full moon, on our feast day.

4 C ăci aceasta este o lege pentru Israel, o poruncă a Dumnezeului lui Iacov.

For it is a statute for Israel, An ordinance of the God of Jacob.

5 E l a rînduit sărbătoarea aceasta pentru Iosif, cînd a mers împotriva ţării Egiptului... Atunci am auzit un glas, pe care nu l-am cunoscut: -

He established it for a testimony in Joseph When he went throughout the land of Egypt. I heard a language that I did not know:

6 I -am descărcat povara de pe umăr, şi mînile lui nu mai ţin coşul.

“I relieved his shoulder of the burden, His hands were freed from the basket.

7 A i strigat în necaz, şi te-am izbăvit; ţi-am răspuns în locul tainic al tunetului, şi te-am încercat la apele Meriba. -

“You called in trouble and I rescued you; I answered you in the hiding place of thunder; I proved you at the waters of Meribah. Selah.

8 A scultă, poporul Meu, şi te voi sfătui, Israele, de M'ai asculta!

“ Hear, O My people, and I will admonish you; O Israel, if you would listen to Me!

9 N iciun dumnezeu străin să nu fie în mijlocul tău, şi să nu te închini înaintea dumnezeilor străini!

“Let there be no strange god among you; Nor shall you worship any foreign god.

10 E u sînt Domnul, Dumnezeul tău, care te-am scos din ţara Egiptului; deschide-ţi gura larg, şi ţi -o voi umplea!``

“ I, the Lord, am your God, Who brought you up from the land of Egypt; Open your mouth wide and I will fill it.

11 D ar poporul Meu n'a ascultat glasul Meu, Israel nu M'a ascultat.

“But My people did not listen to My voice, And Israel did not obey Me.

12 A tunci i-am lăsat în voia pornirilor inimii lor, şi au urmat sfaturile lor.

“So I gave them over to the stubbornness of their heart, To walk in their own devices.

13 O ! de M'ar asculta poporul Meu, de ar umbla Israel în căile Mele!

“Oh that My people would listen to Me, That Israel would walk in My ways!

14 Î ntr'o clipă aş înfrunta pe vrăjmaşii lor, Mi-aş întoarce mîna împotriva protivnicilor lor;

“I would quickly subdue their enemies And turn My hand against their adversaries.

15 c eice urăsc pe Domnul l-ar linguşi, şi fericirea lui Israel ar dăinui în veci.

“ Those who hate the Lord would pretend obedience to Him, And their time of punishment would be forever.

16 L -aş hrăni cu cel mai bun grîu, şi l-aş sătura cu miere din stîncă.

“ But I would feed you with the finest of the wheat, And with honey from the rock I would satisfy you.”