1 A scultă, Israele! Astăzi vei trece Iordanul, ca să te faci stăpîn pe nişte neamuri mai mari şi mai puternice decît tine, pe cetăţi mari şi întărite pînă la cer,

“Hear, O Israel! You are crossing over the Jordan today to go in to dispossess nations greater and mightier than you, great cities fortified to heaven,

2 p e un popor mare şi înalt la statură, pe copiii lui Anac, pe cari -i cunoşti şi despre cari ai auzit zicîndu-se:,, Cine va putea să stea împotriva copiilor lui Anac!``

a people great and tall, the sons of the Anakim, whom you know and of whom you have heard it said, ‘ Who can stand before the sons of Anak?’

3 S ă ştii azi că Domnul, Dumnezeul tău, va merge El însuş înaintea ta, ca un foc mistuitor; El îi va nimici, El îi va smeri înaintea ta; şi tu îi vei izgoni, îi vei perde curînd, cum ţi -a spus Domnul.

Know therefore today that it is the Lord your God who is crossing over before you as a consuming fire. He will destroy them and He will subdue them before you, so that you may drive them out and destroy them quickly, just as the Lord has spoken to you.

4 C înd îi va izgoni Domnul, Dumnezeul tău, dinaintea ta, să nu zici în inima ta:,, Pentru bunătatea mea m'a făcut Domnul să intru în stăpînirea ţării acesteia.`` Căci din pricina răutăţii neamurilor acelora le izgoneşte Domnul dinaintea ta.

“ Do not say in your heart when the Lord your God has driven them out before you, ‘Because of my righteousness the Lord has brought me in to possess this land,’ but it is because of the wickedness of these nations that the Lord is dispossessing them before you.

5 N u, nu pentru bunătatea ta, nici pentru curăţia inimii tale intri tu în stăpînirea ţării lor; ci din pricina răutăţii acestor neamuri le izgoneşte Domnul, Dumnezeul tău, dinaintea ta, şi ca să împlinească astfel cuvîntul prin care Domnul S'a jurat părinţilor tăi, lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov.

It is not for your righteousness or for the uprightness of your heart that you are going to possess their land, but it is because of the wickedness of these nations that the Lord your God is driving them out before you, in order to confirm the oath which the Lord swore to your fathers, to Abraham, Isaac and Jacob.

6 S ă ştii dar că nu din pricina bunătăţii tale îţi dă Domnul, Dumnezeul tău, acea ţară bună ca s'o stăpîneşti; căci tu eşti un popor tare încăpăţînat.

“Know, then, it is not because of your righteousness that the Lord your God is giving you this good land to possess, for you are a stubborn people.

7 A du-ţi aminte, şi nu uita cum ai aţîţat mînia Domnului, Dumnezeului tău, în pustie. Din ziua cînd ai ieşit din ţara Egiptului pînă la sosirea voastră în locul acesta, tot răsvrătiţi împotriva Domnului aţi fost!

Remember, do not forget how you provoked the Lord your God to wrath in the wilderness; from the day that you left the land of Egypt until you arrived at this place, you have been rebellious against the Lord.

8 L a Horeb, atîta aţi aţîţat mînia Domnului, încît Domnul S'a mîniat pe voi şi voia să vă nimicească.

Even at Horeb you provoked the Lord to wrath, and the Lord was so angry with you that He would have destroyed you.

9 C înd m'am suit pe munte, ca să iau tablele de piatră, tablele legămîntului pe care l -a făcut Domnul cu voi, am rămas pe munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, fără să mănînc pîne şi fără să beau apă;

When I went up to the mountain to receive the tablets of stone, the tablets of the covenant which the Lord had made with you, then I remained on the mountain forty days and nights; I neither ate bread nor drank water.

10 ş i Domnul mi -a dat cele două table de piatră, scrise cu degetul lui Dumnezeu, şi cuprinzînd toate cuvintele pe cari vi le spusese Domnul pe munte, din mijlocul focului, în ziua cînd tot poporul era adunat.

The Lord gave me the two tablets of stone written by the finger of God; and on them were all the words which the Lord had spoken with you at the mountain from the midst of the fire on the day of the assembly.

11 D upă acele patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi Domnul mi -a dat cele două table de piatră, tablele legămîntului.

It came about at the end of forty days and nights that the Lord gave me the two tablets of stone, the tablets of the covenant.

12 D omnul mi -a zis atunci:,, Scoală-te şi pogoară-te în grabă de aici; căci poporul tău, pe care l-ai scos din Egipt, s'a stricat. S'au abătut curînd dela calea pe care le-am arătat -o; şi-au făcut un chip turnat.``

Then the Lord said to me, ‘Arise, go down from here quickly, for your people whom you brought out of Egypt have acted corruptly. They have quickly turned aside from the way which I commanded them; they have made a molten image for themselves.’

13 D omnul mi -a zis:,, Eu văd că poporul acesta este un popor tare încăpăţînat.

The Lord spoke further to me, saying, ‘I have seen this people, and indeed, it is a stubborn people.

14 L asă-mă să -i nimicesc şi să le şterg numele de subt ceruri; iar pe tine te voi face un neam mai puternic şi mai mare la număr decît poporul acesta.``

Let Me alone, that I may destroy them and blot out their name from under heaven; and I will make of you a nation mightier and greater than they.’

15 M 'am întors şi m'am pogorît de pe munte care era tot numai foc, cu cele două table ale legămîntului în amîndouă mînile mele.

“ So I turned and came down from the mountain while the mountain was burning with fire, and the two tablets of the covenant were in my two hands.

16 M 'am uitat, şi iată că păcătuiserăţi împotriva Domnului, Dumnezeului vostru, vă făcuserăţi un viţel turnat, vă depărtaserăţi curînd dela calea pe care v'o arătase Domnul.

And I saw that you had indeed sinned against the Lord your God. You had made for yourselves a molten calf; you had turned aside quickly from the way which the Lord had commanded you.

17 A m apucat atunci cele două table, le-am aruncat din mînile mele, şi le-am sfărîmat subt ochii voştri.

I took hold of the two tablets and threw them from my hands and smashed them before your eyes.

18 M 'am aruncat cu faţa la pămînt înaintea Domnului, ca mai înainte, patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, fără să mănînc şi fără să beau apă, din pricina tuturor păcatelor pe cari le săvîrşiserăţi, făcînd ce este rău înaintea Domnului, ca să -L mîniaţi.

I fell down before the Lord, as at the first, forty days and nights; I neither ate bread nor drank water, because of all your sin which you had committed in doing what was evil in the sight of the Lord to provoke Him to anger.

19 C ăci mă îngrozisem la vederea mîniei şi urgiei de care era cuprins Domnul împotriva voastră, pînă acolo încît voia să vă nimicească. Dar Domnul m'a ascultat şi de data aceasta.

For I was afraid of the anger and hot displeasure with which the Lord was wrathful against you in order to destroy you, but the Lord listened to me that time also.

20 D omnul de asemenea era foarte mîniat şi pe Aaron, aşa încît voia să -l piardă, şi eu m'am rugat atunci şi pentru el.

The Lord was angry enough with Aaron to destroy him; so I also prayed for Aaron at the same time.

21 A m luat viţelul pe care -l făcuserăţi, isprava păcatului vostru, l-am ars în foc, l-am sfărîmat pînă s'a făcut praf, şi am aruncat praful acela în pîrîul care curgea din munte.

I took your sinful thing, the calf which you had made, and burned it with fire and crushed it, grinding it very small until it was as fine as dust; and I threw its dust into the brook that came down from the mountain.

22 A poi la Tabeera, la Masa, şi la Chibrot-Hataava, voi iarăşi aţi aţîţat mînia Domnului.

“Again at Taberah and at Massah and at Kibroth-hattaavah you provoked the Lord to wrath.

23 Ş i cînd v'a trimes Domnul de la Cades-Barnea, zicînd:,, Suiţi-vă, şi luaţi în stăpînire ţara pe care v'o dau!`` voi v'aţi răzvrătit împotriva poruncii Domnului, Dumnezeului vostru, n'aţi avut credinţă în El, şi n'aţi ascultat glasul Lui.

When the Lord sent you from Kadesh-barnea, saying, ‘ Go up and possess the land which I have given you,’ then you rebelled against the command of the Lord your God; you neither believed Him nor listened to His voice.

24 V 'aţi tot răsvrătit împotriva Domnului de cînd vă cunosc.

You have been rebellious against the Lord from the day I knew you.

25 M 'am aruncat cu faţa la pămînt înaintea Domnului: patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, m'am aruncat cu faţa la pămînt, pentrucă Domnul spusese că vrea să vă nimicească.

“ So I fell down before the Lord the forty days and nights, which I did because the Lord had said He would destroy you.

26 M 'am rugat Domnului, şi am zis:,, Stăpîne Doamne, nu nimici pe poporul Tău, moştenirea Ta, pe care ai răscumpărat -o, în mărimea Ta, pe care ai scos -o din Egipt, prin mîna Ta cea puternică.

I prayed to the Lord and said, ‘O Lord God, do not destroy Your people, even Your inheritance, whom You have redeemed through Your greatness, whom You have brought out of Egypt with a mighty hand.

27 A du-ţi aminte de robii tăi, Avraam, Isaac şi Iacov. Nu căuta la îndărătnicia acestui popor, la răutatea lui şi la păcatul lui,

Remember Your servants, Abraham, Isaac, and Jacob; do not look at the stubbornness of this people or at their wickedness or their sin.

28 c a nu cumva ţara din care ne-ai scos să zică:, Pentrucă Domnul n'avea putere să -i ducă în ţara pe care le -o făgăduise şi pentrucă -i ura, de aceea i -a scos ca să -i omoare în pustie.`

Otherwise the land from which You brought us may say, “ Because the Lord was not able to bring them into the land which He had promised them and because He hated them He has brought them out to slay them in the wilderness.”

29 T otuş ei sînt poporul Tău şi moştenirea Ta, pe care ai scos -o din Egipt cu mîna Ta cea puternică şi cu braţul Tău cel întins.``

Yet they are Your people, even Your inheritance, whom You have brought out by Your great power and Your outstretched arm.’