1 Î ntr'o zi, Isus Se ruga într'un loc anumit. Cînd a isprăvit rugăciunea, unul din ucenicii Lui I -a zis:,, Doamne, învaţă-ne să ne rugăm, cum a învăţat şi Ioan pe ucenicii lui.``

It happened that while Jesus was praying in a certain place, after He had finished, one of His disciples said to Him, “Lord, teach us to pray just as John also taught his disciples.”

2 E l le -a zis:,, Cînd vă rugaţi, să ziceţi: Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău; vie Împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer, aşa şi pe pămînt.

And He said to them, “ When you pray, say: ‘ Father, hallowed be Your name. Your kingdom come.

3 P înea noastră cea de toate zilele dă-ne -o nouă în fiecare zi;

‘Give us each day our daily bread.

4 ş i ne iartă nouă păcatele noastre, fiindcă şi noi iertăm oricui ne este dator; şi nu ne duce în ispită, ci izbăveşte-ne de cel rău.``

‘And forgive us our sins, For we ourselves also forgive everyone who is indebted to us. And lead us not into temptation.’”

5 A poi le -a mai zis:,, Dacă unul dintre voi are un prieten, şi se duce la el la miezul nopţii, şi -i zice:, Prietene, împrumută-mi trei pîni,

Then He said to them, “ Suppose one of you has a friend, and goes to him at midnight and says to him, ‘Friend, lend me three loaves;

6 c ăci a venit la mine de pe drum un prieten al meu, şi n'am ce -i pune înainte;`

for a friend of mine has come to me from a journey, and I have nothing to set before him’;

7 ş i dacă dinlăuntrul casei lui, prietenul acesta îi răspunde:, Nu mă turbura; acum uşa este încuiată, copiii mei sînt cu mine în pat, nu pot să mă scol să-ţi dau pîni`, -

and from inside he answers and says, ‘Do not bother me; the door has already been shut and my children and I are in bed; I cannot get up and give you anything.’

8 v ă spun: chiar dacă nu s'ar scula să i le dea, pentrucă -i este prieten, totuş, măcar pentru stăruinţa lui supărătoare, tot se va scula şi -i va da tot ce -i trebuie.

I tell you, even though he will not get up and give him anything because he is his friend, yet because of his persistence he will get up and give him as much as he needs.

9 D eaceea şi Eu vă spun: Cereţi, şi vi se va da: căutaţi, şi veţi găsi; bateţi şi vi se va deschide.

“So I say to you, ask, and it will be given to you; seek, and you will find; knock, and it will be opened to you.

10 F iindcă oricine cere, capătă; cine caută găseşte; şi celui ce bate, i se deschide.

For everyone who asks, receives; and he who seeks, finds; and to him who knocks, it will be opened.

11 C ine este tatăl acela dintre voi, care, dacă -i cere fiul său pîne, să -i dea o piatră? Ori, dacă cere un peşte, să -i dea un şarpe în loc de peşte?

Now suppose one of you fathers is asked by his son for a fish; he will not give him a snake instead of a fish, will he?

12 S au, dacă cere un ou, să -i dea o scorpie?

Or if he is asked for an egg, he will not give him a scorpion, will he?

13 D eci, dacă voi, cari sînteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cît mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duhul Sfînt celor ce I -L cer!``

If you then, being evil, know how to give good gifts to your children, how much more will your heavenly Father give the Holy Spirit to those who ask Him?” Pharisees’ Blasphemy

14 I sus a scos dintr'un bolnav un drac, care era mut. Dupăce a ieşit, dracul, mutul a grăit, şi noroadele s'au mirat.

And He was casting out a demon, and it was mute; when the demon had gone out, the mute man spoke; and the crowds were amazed.

15 D ar unii ziceau:,, El scoate dracii cu Beelzebul, domnul dracilor.``

But some of them said, “He casts out demons by Beelzebul, the ruler of the demons.”

16 A lţii, ca să -L ispitească, Îi cereau un semn, din cer.

Others, to test Him, were demanding of Him a sign from heaven.

17 I sus le -a cunoscut gîndurile, şi le -a zis:,, Orice împărăţie desbinată împotriva ei, este pustiită; şi o casă desbinată împotriva ei, se prăbuşeşte peste alta.

But He knew their thoughts and said to them, “ Any kingdom divided against itself is laid waste; and a house divided against itself falls.

18 D eci, dacă Satana este desbinat împotriva lui însuş, cum va dăinui împărăţia lui, fiindcă ziceţi că Eu scot dracii cu Beelzebul?

If Satan also is divided against himself, how will his kingdom stand? For you say that I cast out demons by Beelzebul.

19 Ş i dacă eu scot dracii cu Beelzebul, fiii voştri cu cine îi scot? De aceea ei înşişi vor fi judecătorii voştri.

And if I by Beelzebul cast out demons, by whom do your sons cast them out? So they will be your judges.

20 D ar, dacă Eu scot dracii cu degetul lui Dumnezeu, Împărăţia lui Dumnezeu a ajuns pînă la voi.

But if I cast out demons by the finger of God, then the kingdom of God has come upon you.

21 C înd omul cel tare şi bine înarmat îşi păzeşte casa, averile îi sînt la adăpost.

When a strong man, fully armed, guards his own house, his possessions are undisturbed.

22 D ar dacă vine peste el unul mai tare decît el şi -l biruieşte, atunci îi ia cu sila toate armele în care se încredea, şi împarte prăzile luate de la el.

But when someone stronger than he attacks him and overpowers him, he takes away from him all his armor on which he had relied and distributes his plunder.

23 C ine nu este cu Mine este împotriva Mea; şi cine nu adună cu Mine, risipeşte.

He who is not with Me is against Me; and he who does not gather with Me, scatters.

24 D uhul necurat, cînd iese afară dintr'un om, umblă prin locuri fără apă, şi caută odihnă. Fiindcă n'o găseşte, zice:, Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieşit.`

“ When the unclean spirit goes out of a man, it passes through waterless places seeking rest, and not finding any, it says, ‘I will return to my house from which I came.’

25 Ş i cînd vine, o găseşte măturată şi împodobită.

And when it comes, it finds it swept and put in order.

26 A tunci se duce de mai ia cu el alte şapte duhuri, mai rele decît el; intră împreună în casă, se aşează în ea, şi starea de pe urmă a omului aceluia ajunge mai rea decît cea dintîi.``

Then it goes and takes along seven other spirits more evil than itself, and they go in and live there; and the last state of that man becomes worse than the first.”

27 P e cînd spunea Isus aceste vorbe, o femeie din norod şi -a ridicat glasul şi a zis:,, Ferice de pîntecele care Te -a purtat, şi de ţîţele pe cari le-ai supt!``

While Jesus was saying these things, one of the women in the crowd raised her voice and said to Him, “ Blessed is the womb that bore You and the breasts at which You nursed.”

28 Ş i El a răspuns:,, Ferice mai degrabă de ceice ascultă Cuvîntul lui Dumnezeu, şi -L păzesc!``

But He said, “On the contrary, blessed are those who hear the word of God and observe it.” The Sign of Jonah

29 P e cînd noroadele se strîngeau cu grămada, El a început să spună:,, Neamul acesta este un neam viclean; el cere un semn; dar nu i se va da alt semn decît semnul proorocului Iona.

As the crowds were increasing, He began to say, “ This generation is a wicked generation; it seeks for a sign, and yet no sign will be given to it but the sign of Jonah.

30 C ăci după cum Iona a fost un semn pentru Niniviteni, tot aşa şi Fiul omului va fi un semn pentru neamul acesta.

For just as Jonah became a sign to the Ninevites, so will the Son of Man be to this generation.

31 Î mpărăteasa de la miazăzi se va scula, în ziua judecăţii, alături de bărbaţii acestui neam, şi -i va osîndi; pentrucă ea a venit dela capătul pămîntului ca să audă înţelepciunea lui Solomon; şi iată că aici este Unul mai mare decît Solomon.

The Queen of the South will rise up with the men of this generation at the judgment and condemn them, because she came from the ends of the earth to hear the wisdom of Solomon; and behold, something greater than Solomon is here.

32 B ărbaţii din Ninive se vor scula, în ziua judecăţii, alături de neamul acesta, şi -l vor osîndi, pentrucă ei s'au pocăit la propovăduirea lui Iona; şi iată că aici este Unul mai mare decît Iona.

The men of Nineveh will stand up with this generation at the judgment and condemn it, because they repented at the preaching of Jonah; and behold, something greater than Jonah is here.

33 N imeni n'aprinde o lumină, ca s'o pună într'un loc ascuns sau supt baniţă; ci o pune într'un sfeşnic, pentru ca cei ce intră, să vadă lumina.

“ No one, after lighting a lamp, puts it away in a cellar nor under a basket, but on the lampstand, so that those who enter may see the light.

34 O chiul este lumina trupului tău. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău este plin de lumină; dar dacă ochiul tău este rău, trupul tău este plin de întunerec.

The eye is the lamp of your body; when your eye is clear, your whole body also is full of light; but when it is bad, your body also is full of darkness.

35 I a seama dar, ca lumina care este în tine, să nu fie întunerec.

Then watch out that the light in you is not darkness.

36 A şa că, dacă tot trupul tău este plin de lumină, fără să aibă vreo parte întunecată, va fi în totul plin de lumină, întocmai ca atunci cînd te-ar lumina o lampă cu lumina ei mare.``

If therefore your whole body is full of light, with no dark part in it, it will be wholly illumined, as when the lamp illumines you with its rays.” Woes upon the Pharisees

37 P e cînd vorbea Isus, un Fariseu L -a rugat să prînzească la el. El în intrat şi a şezut la masă.

Now when He had spoken, a Pharisee asked Him to have lunch with him; and He went in, and reclined at the table.

38 F ariseul a văzut cu mirare că Isus nu Se spălase înainte de prînz.

When the Pharisee saw it, he was surprised that He had not first ceremonially washed before the meal.

39 D ar Domnul i -a zis:,, Voi, Fariseii, curăţiţi partea de afară a paharului şi a blidului, dar lăuntrul vostru este plin de jăfuire şi de răutate.

But the Lord said to him, “Now you Pharisees clean the outside of the cup and of the platter; but inside of you, you are full of robbery and wickedness.

40 N ebunilor, oare Acela care a făcut partea de afară, n'a făcut şi pe cea dinlăuntru?

You foolish ones, did not He who made the outside make the inside also?

41 D aţi mai bine milostenie din lucrurile dinlăuntru, şi atunci toate vă vor fi curate.

But give that which is within as charity, and then all things are clean for you.

42 D ar vai de voi, Fariseilor! Pentrucă voi daţi zeciuială din izmă, din rută şi din toate zarzavaturile, şi daţi uitării dreptatea şi dragostea de Dumnezeu: pe acestea trebuia să le faceţi, şi pe celelalte să nu le lăsaţi nefăcute!

“ But woe to you Pharisees! For you pay tithe of mint and rue and every kind of garden herb, and yet disregard justice and the love of God; but these are the things you should have done without neglecting the others.

43 V ai de voi, Fariseilor! Pentrucă voi umblaţi după scaunele dintîi la sinagogi, şi vă place să vă facă lumea plecăciuni prin pieţe!

Woe to you Pharisees! For you love the chief seats in the synagogues and the respectful greetings in the market places.

44 V ai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentrucă voi sînteţi ca mormintele, cari nu se văd, şi peste cari oamenii umblă fără să ştie.``

Woe to you! For you are like concealed tombs, and the people who walk over them are unaware of it.”

45 U nul din învăţătorii Legii a luat cuvîntul, şi I -a zis:,,Învăţătorule, spunînd aceste lucruri ne ocărăşti şi pe noi.``

One of the lawyers said to Him in reply, “Teacher, when You say this, You insult us too.”

46 V ai şi de voi, învăţători ai Legii``, a răspuns Isus.,, Pentrucă voi puneţi pe spinarea oamenilor sarcini grele de purtat, iar voi nici măcar cu unul din degetele voastre nu vă atingeţi de ele.

But He said, “Woe to you lawyers as well! For you weigh men down with burdens hard to bear, while you yourselves will not even touch the burdens with one of your fingers.

47 V ai de voi! Pentrucă voi zidiţi mormintele proorocilor, pe cari i-au ucis părinţii voştri.

Woe to you! For you build the tombs of the prophets, and it was your fathers who killed them.

48 P rin aceasta mărturisiţi că încuviinţaţi faptele părinţilor voştri; căci ei au ucis pe prooroci, iar voi le zidiţi mormintele.

So you are witnesses and approve the deeds of your fathers; because it was they who killed them, and you build their tombs.

49 D e aceea Înţelepciunea lui Dumnezeu a zis:, Le voi trimete prooroci şi apostoli; pe unii din ei îi vor ucide, iar pe alţii îi vor prigoni,

For this reason also the wisdom of God said, ‘ I will send to them prophets and apostles, and some of them they will kill and some they will persecute,

50 c a să se ceară dela acest neam sîngele tuturor proorocilor, care a fost vărsat dela întemeierea lumii:

so that the blood of all the prophets, shed since the foundation of the world, may be charged against this generation,

51 d ela sîngele lui Abel pînă la sîngele lui Zaharia, ucis între altar şi Templu; da, vă spun, se va cere dela neamul acesta!

from the blood of Abel to the blood of Zechariah, who was killed between the altar and the house of God; yes, I tell you, it shall be charged against this generation.’

52 V ai de voi, învăţători ai Legii! Pentrucă voi aţi pus mîna pe cheia cunoştinţei: nici voi n'aţi intrat, iar pe ceice voiau să intre, i-aţi împedecat să intre.``

Woe to you lawyers! For you have taken away the key of knowledge; you yourselves did not enter, and you hindered those who were entering.”

53 D upă ce a ieşit de acolo, cărturarii şi Fariseii au început să -L pună la strîmtoare, şi să -L facă să vorbească despre multe lucruri;

When He left there, the scribes and the Pharisees began to be very hostile and to question Him closely on many subjects,

54 I -au întins astfel laţuri, ca să prindă vreo vorbă din gura Lui, pentru care să -L poată învinui.

plotting against Him to catch Him in something He might say.