1 D omnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

Then the Lord spoke to Moses, saying:

2 V orbeşte întregei adunări a copiilor lui Israel, şi spune-le: Fiţi sfinţi, căci Eu sînt sfînt, Eu, Domnul, Dumnezeul vostru.

“Speak to all the congregation of the sons of Israel and say to them, ‘ You shall be holy, for I the Lord your God am holy.

3 F iecare din voi să cinstească pe mamă-sa şi pe tatăl său, şi să păzească Sabatele Mele. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

Every one of you shall reverence his mother and his father, and you shall keep My sabbaths; I am the Lord your God.

4 S ă nu vă întoarceţi spre idoli, şi să nu vă faceţi dumnezei turnaţi. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

Do not turn to idols or make for yourselves molten gods; I am the Lord your God.

5 C înd veţi aduce Domnului o jertfă de mulţămire, s'o aduceţi aşa ca să fie primită.

‘Now when you offer a sacrifice of peace offerings to the Lord, you shall offer it so that you may be accepted.

6 J ertfa să fie mîncată în ziua cînd o veţi jertfi, sau a doua zi; ce va mai rămînea pînă a treia zi, să se ardă în foc.

It shall be eaten the same day you offer it, and the next day; but what remains until the third day shall be burned with fire.

7 D acă va mînca cineva din ea a treia zi, faptul acesta va fi un lucru urît: jertfa nu va fi primită.

So if it is eaten at all on the third day, it is an offense; it will not be accepted.

8 C ine va mînca din ea, îşi va purta vina păcatului său, căci necinsteşte ce a fost închinat Domnului: omul acela va fi nimicit din poporul lui.

Everyone who eats it will bear his iniquity, for he has profaned the holy thing of the Lord; and that person shall be cut off from his people. Sundry Laws

9 C înd veţi secera holdele ţării, să laşi nesecerat un colţ din cîmpul tău, şi să nu strîngi spicele rămase pe urma secerătorilor.

‘ Now when you reap the harvest of your land, you shall not reap to the very corners of your field, nor shall you gather the gleanings of your harvest.

10 N ici să nu culegi strugurii rămaşi după cules în via ta, şi să nu strîngi boabele cari vor cădea din ei. Să le laşi săracului şi străinului. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

Nor shall you glean your vineyard, nor shall you gather the fallen fruit of your vineyard; you shall leave them for the needy and for the stranger. I am the Lord your God.

11 S ă nu furaţi, şi să nu minţiţi, nici să nu vă înşelaţi unii pe alţii.

‘ You shall not steal, nor deal falsely, nor lie to one another.

12 S ă nu juraţi strîmb pe Numele Meu, căci ai necinsti astfel Numele Dumnezeului tău. Eu sînt Domnul.

You shall not swear falsely by My name, so as to profane the name of your God; I am the Lord.

13 S ă nu asupreşti pe aproapele tău, şi să nu storci nimic dela el prin silă. Să nu opreşti pînă a doua zi plata celui tocmit cu ziua.

‘ You shall not oppress your neighbor, nor rob him. The wages of a hired man are not to remain with you all night until morning.

14 S ă nu vorbeşti de rău pe un surd, şi să nu pui înaintea unui orb nimic care să -l poată face să cadă; ci să te temi de Dumnezeul tău. Eu sînt Domnul.

You shall not curse a deaf man, nor place a stumbling block before the blind, but you shall revere your God; I am the Lord.

15 S ă nu faceţi nedreptate la judecată: să nu cauţi la faţa săracului, şi să nu părtineşti pe nimeni din cei mari, ci să judeci pe aproapele tău după dreptate.

‘ You shall do no injustice in judgment; you shall not be partial to the poor nor defer to the great, but you are to judge your neighbor fairly.

16 S ă nu umbli cu bîrfeli în poporul tău. Să nu te ridici împotriva vieţii aproapelui tău. Eu sînt Domnul.

You shall not go about as a slanderer among your people, and you are not to act against the life of your neighbor; I am the Lord.

17 S ă nu urăşti pe fratele tău în inima ta; să mustri pe aproapele tău, dar să nu te încarci cu un păcat din pricina lui.

‘You shall not hate your fellow countryman in your heart; you may surely reprove your neighbor, but shall not incur sin because of him.

18 S ă nu te răsbuni, şi să nu ţii necaz pe copiii poporului tău. Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Eu sînt Domnul.

You shall not take vengeance, nor bear any grudge against the sons of your people, but you shall love your neighbor as yourself; I am the Lord.

19 S ă păziţi legile Mele. Să nu împreuni vite de două soiuri deosebite; să nu sameni în ogorul tău două feluri de seminţe; şi să nu porţi o haină ţesută din două feluri de fire.

‘You are to keep My statutes. You shall not breed together two kinds of your cattle; you shall not sow your field with two kinds of seed, nor wear a garment upon you of two kinds of material mixed together.

20 C înd un om se va culca cu o femeie, roabă logodită cu un alt bărbat, şi ea n'a fost răscumpărată de tot sau slobozită, să fie pedepsiţi amîndoi, dar nu pedepsiţi cu moartea, pentrucă ea nu era slobodă.

‘ Now if a man lies carnally with a woman who is a slave acquired for another man, but who has in no way been redeemed nor given her freedom, there shall be punishment; they shall not, however, be put to death, because she was not free.

21 E l să aducă Domnului pentru vina lui, la uşa cortului întîlnirii, un berbece ca jertfă pentru vină.

He shall bring his guilt offering to the Lord to the doorway of the tent of meeting, a ram for a guilt offering.

22 P reotul să facă ispăşire pentru el înaintea Domnului, pentru păcatul pe care l -a făcut, cu berbecele adus ca jertfă pentru vină; şi păcatul pe care l -a făcut, îi va fi iertat.

The priest shall also make atonement for him with the ram of the guilt offering before the Lord for his sin which he has committed, and the sin which he has committed will be forgiven him.

23 C înd veţi intra în ţară, şi veţi sădi tot felul de pomi roditori, roadele lor să le priviţi ca netăiate împrejur; timp de trei ani să fie netăiate împrejur pentru voi; să nu mîncaţi din ele.

‘When you enter the land and plant all kinds of trees for food, then you shall count their fruit as forbidden. Three years it shall be forbidden to you; it shall not be eaten.

24 Î n al patrulea an, toate roadele să fie închinate Domnului, spre lauda Lui.

But in the fourth year all its fruit shall be holy, an offering of praise to the Lord.

25 Î n al cincilea an, să mîncaţi roadele, ca ele să vi se înmulţească din ce în ce mai mult: Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

In the fifth year you are to eat of its fruit, that its yield may increase for you; I am the Lord your God.

26 S ă nu mîncaţi nimic cu sînge. Să nu ghiciţi după vîrcolaci, nici după nori.

‘You shall not eat anything with the blood, nor practice divination or soothsaying.

27 S ă nu vă tăiaţi rotund colţurile părului, şi să nu-ţi razi colţurile bărbii.

You shall not round off the side-growth of your heads nor harm the edges of your beard.

28 S ă nu vă faceţi tăieturi în carne pentru un mort, şi să nu vă faceţi slove săpate pe voi. Eu sînt Domnul.

You shall not make any cuts in your body for the dead nor make any tattoo marks on yourselves: I am the Lord.

29 S ă nu-ţi necinsteşti fata, dînd -o să fie curvă, pentruca nu cumva ţara să ajungă un loc de curvie, şi să se umple de fărădelegi.

‘ Do not profane your daughter by making her a harlot, so that the land will not fall to harlotry and the land become full of lewdness.

30 S ă păziţi Sabatele Mele, şi să cinstiţi locaşul Meu cel sfînt. Eu sînt Domnul.

You shall keep My sabbaths and revere My sanctuary; I am the Lord.

31 S ă nu vă duceţi la ceice cheamă duhurile morţilor, nici la vrăjitori: să nu -i întrebaţi, ca să nu vă spurcaţi cu ei. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

‘Do not turn to mediums or spiritists; do not seek them out to be defiled by them. I am the Lord your God.

32 S ă te scoli înaintea perilor albi, şi să cinsteşti pe bătrîn. Să te temi de Dumnezeul tău. Eu sînt Domnul.

‘ You shall rise up before the grayheaded and honor the aged, and you shall revere your God; I am the Lord.

33 D acă un străin vine să locuiască împreună cu voi în ţara voastră, să nu -l asupriţi.

‘ When a stranger resides with you in your land, you shall not do him wrong.

34 S ă vă purtaţi cu străinul care locuieşte între voi ca şi cu un băştinaş din mijlocul vostru; să -l iubiţi ca pe voi înşivă, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

The stranger who resides with you shall be to you as the native among you, and you shall love him as yourself, for you were aliens in the land of Egypt; I am the Lord your God.

35 S ă nu faceţi nedreptate la judecată, nici în măsurile de lungime, nici în greutăţi, nici în măsurile de încăpere.

‘ You shall do no wrong in judgment, in measurement of weight, or capacity.

36 S ă aveţi cumpene drepte, greutăţi drepte, efe drepte, şi hine drepte. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru, care v'am scos din ţara Egiptului.

You shall have just balances, just weights, a just ephah, and a just hin; I am the Lord your God, who brought you out from the land of Egypt.

37 S ă păziţi toate legile Mele şi toate poruncile Mele, şi să le împliniţi. Eu sînt Domnul.``

You shall thus observe all My statutes and all My ordinances and do them; I am the Lord.’”