1 D omnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

The Lord said to Moses,

2 V orbeşte întregei adunări a copiilor lui Israel, şi spune-le: Fiţi sfinţi, căci Eu sînt sfînt, Eu, Domnul, Dumnezeul vostru.

“Say to all the people of Israel, ‘Be holy, for I the Lord your God am holy.

3 F iecare din voi să cinstească pe mamă-sa şi pe tatăl său, şi să păzească Sabatele Mele. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

Every one of you must have respect for his mother and his father. And keep My Days of Rest. I am the Lord your God.

4 S ă nu vă întoarceţi spre idoli, şi să nu vă faceţi dumnezei turnaţi. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

Do not turn to false gods or make gods for yourselves. I am the Lord your God.

5 C înd veţi aduce Domnului o jertfă de mulţămire, s'o aduceţi aşa ca să fie primită.

‘When you give the Lord a peace gift, give it so you will be pleasing Him.

6 J ertfa să fie mîncată în ziua cînd o veţi jertfi, sau a doua zi; ce va mai rămînea pînă a treia zi, să se ardă în foc.

It will be eaten the same day you give it, and the next day. But what is left until the third day will be burned with fire.

7 D acă va mînca cineva din ea a treia zi, faptul acesta va fi un lucru urît: jertfa nu va fi primită.

If it is eaten at all on the third day, it is a sin. It will not be received.

8 C ine va mînca din ea, îşi va purta vina păcatului său, căci necinsteşte ce a fost închinat Domnului: omul acela va fi nimicit din poporul lui.

Every one who eats it will carry his guilt. For he has made the holy thing of the Lord sinful. That person will not be among God’s people.

9 C înd veţi secera holdele ţării, să laşi nesecerat un colţ din cîmpul tău, şi să nu strîngi spicele rămase pe urma secerătorilor.

‘When you pick the food of your land at gathering time, do not pick all the way to the corners of your field. And do not gather the food left on the ground there after you have picked.

10 N ici să nu culegi strugurii rămaşi după cules în via ta, şi să nu strîngi boabele cari vor cădea din ei. Să le laşi săracului şi străinului. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

Do not gather what is left among your vines, or gather the grapes that have fallen. Leave them for those in need and for the stranger. I am the Lord your God.

11 S ă nu furaţi, şi să nu minţiţi, nici să nu vă înşelaţi unii pe alţii.

‘Do not steal. Be honest in what you do. Do not lie to one another.

12 S ă nu juraţi strîmb pe Numele Meu, căci ai necinsti astfel Numele Dumnezeului tău. Eu sînt Domnul.

Do not lie when you make a promise in My name, and so put the name of your God to shame. I am the Lord.

13 S ă nu asupreşti pe aproapele tău, şi să nu storci nimic dela el prin silă. Să nu opreşti pînă a doua zi plata celui tocmit cu ziua.

‘Do not make it hard for your neighbor or rob him. You should not keep the pay of a man who works for you until the next morning.

14 S ă nu vorbeşti de rău pe un surd, şi să nu pui înaintea unui orb nimic care să -l poată face să cadă; ci să te temi de Dumnezeul tău. Eu sînt Domnul.

Do not say bad things against a man who cannot hear. Do not put something in the way of a man who cannot see. But fear your God. I am the Lord.

15 S ă nu faceţi nedreptate la judecată: să nu cauţi la faţa săracului, şi să nu părtineşti pe nimeni din cei mari, ci să judeci pe aproapele tău după dreptate.

‘Be fair in how you judge. Do not show favor to the poor or to the great. Be fair in how you judge your neighbor.

16 S ă nu umbli cu bîrfeli în poporul tău. Să nu te ridici împotriva vieţii aproapelui tău. Eu sînt Domnul.

Do not go around saying things that hurt your people. Do not do things against the life of your neighbor. I am the Lord.

17 S ă nu urăşti pe fratele tău în inima ta; să mustri pe aproapele tău, dar să nu te încarci cu un păcat din pricina lui.

‘In your heart do not hate someone from your own country. You may speak sharp words to your neighbor, but do not sin because of him.

18 S ă nu te răsbuni, şi să nu ţii necaz pe copiii poporului tău. Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Eu sînt Domnul.

Do not hurt someone who has hurt you. Do not keep on hating the sons of your people, but love your neighbor as yourself. I am the Lord.

19 S ă păziţi legile Mele. Să nu împreuni vite de două soiuri deosebite; să nu sameni în ogorul tău două feluri de seminţe; şi să nu porţi o haină ţesută din două feluri de fire.

‘Keep My Laws. Do not let your cattle have young by a different kind. Do not plant your field with two kinds of seed. Do not wear clothing made of two kinds of cloth.

20 C înd un om se va culca cu o femeie, roabă logodită cu un alt bărbat, şi ea n'a fost răscumpărată de tot sau slobozită, să fie pedepsiţi amîndoi, dar nu pedepsiţi cu moartea, pentrucă ea nu era slobodă.

If a man lies with a woman who is a servant, promised to another man, but has not been paid for or made free, they must be punished. But they will not be put to death, because she was not free.

21 E l să aducă Domnului pentru vina lui, la uşa cortului întîlnirii, un berbece ca jertfă pentru vină.

He will bring his guilt gift to the Lord at the door of the meeting tent. A ram will be used for the guilt gift before the Lord.

22 P reotul să facă ispăşire pentru el înaintea Domnului, pentru păcatul pe care l -a făcut, cu berbecele adus ca jertfă pentru vină; şi păcatul pe care l -a făcut, îi va fi iertat.

With it the religious leader will go through the worship of washing to take away the man’s sin, and he will be forgiven for the sin he has done.

23 C înd veţi intra în ţară, şi veţi sădi tot felul de pomi roditori, roadele lor să le priviţi ca netăiate împrejur; timp de trei ani să fie netăiate împrejur pentru voi; să nu mîncaţi din ele.

‘When you come into the land and plant all kinds of trees for food, think of their fruit as being something you should not touch. You should not touch it for three years. It must not be eaten.

24 Î n al patrulea an, toate roadele să fie închinate Domnului, spre lauda Lui.

But in the fourth year all their fruit will be holy, a gift of praise to the Lord.

25 Î n al cincilea an, să mîncaţi roadele, ca ele să vi se înmulţească din ce în ce mai mult: Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

In the fifth year you may eat of their fruit, so they may give more food for you. I am the Lord your God.

26 S ă nu mîncaţi nimic cu sînge. Să nu ghiciţi după vîrcolaci, nici după nori.

‘Do not eat anything with the blood in it. Do not tell the future or do witchcraft.

27 S ă nu vă tăiaţi rotund colţurile părului, şi să nu-ţi razi colţurile bărbii.

Do not cut the hair on the side of your head or face.

28 S ă nu vă faceţi tăieturi în carne pentru un mort, şi să nu vă faceţi slove săpate pe voi. Eu sînt Domnul.

Do not make any cuts on your body for the dead. Do not burn any pictures that will stay on your body. I am the Lord.

29 S ă nu-ţi necinsteşti fata, dînd -o să fie curvă, pentruca nu cumva ţara să ajungă un loc de curvie, şi să se umple de fărădelegi.

‘Do not put your daughter to shame by making her sell the use of her body. Or the land will become full of shame and sin.

30 S ă păziţi Sabatele Mele, şi să cinstiţi locaşul Meu cel sfînt. Eu sînt Domnul.

Keep My Days of Rest and honor My holy place. I am the Lord.

31 S ă nu vă duceţi la ceice cheamă duhurile morţilor, nici la vrăjitori: să nu -i întrebaţi, ca să nu vă spurcaţi cu ei. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

‘Do not ask what you should do from those who speak with bad spirits or talk to the dead. Do not find them or you will be unclean. I am the Lord your God.

32 S ă te scoli înaintea perilor albi, şi să cinsteşti pe bătrîn. Să te temi de Dumnezeul tău. Eu sînt Domnul.

‘Show respect to the person with white hair. Honor an older person and you will honor your God. I am the Lord.

33 D acă un străin vine să locuiască împreună cu voi în ţara voastră, să nu -l asupriţi.

‘If a stranger lives with you in your land, do not do wrong to him.

34 S ă vă purtaţi cu străinul care locuieşte între voi ca şi cu un băştinaş din mijlocul vostru; să -l iubiţi ca pe voi înşivă, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

You should act toward the stranger who lives among you as you would toward one born among you. Love him as you love yourself. For you were strangers in the land of Egypt. I am the Lord your God.

35 S ă nu faceţi nedreptate la judecată, nici în măsurile de lungime, nici în greutăţi, nici în măsurile de încăpere.

‘Do not lie about the weight or price of anything.

36 S ă aveţi cumpene drepte, greutăţi drepte, efe drepte, şi hine drepte. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru, care v'am scos din ţara Egiptului.

Always tell the truth about it. I am the Lord your God, Who brought you out of the land of Egypt.

37 S ă păziţi toate legile Mele şi toate poruncile Mele, şi să le împliniţi. Eu sînt Domnul.``

Keep all My Laws and do all that I tell you. I am the Lord.’”