1 D omnul a zis lui Moise:,, Taie două table de piatră ca cele dintîi, şi Eu voi scrie pe ele cuvintele cari erau pe tablele dintîi pe cari le-ai sfărîmat.

The Lord said to Moses, “Cut two pieces of stone like the first ones. And I will write on the stones the words that were on the first stones which you broke.

2 F ii gata disdedimineaţă şi suie-te de dimineaţă pe muntele Sinai; să stai acolo înaintea Mea, pe vîrful muntelui.

So be ready in the morning. Come up in the morning to Mount Sinai. And stand before Me on the top of the mountain.

3 N imeni să nu se suie cu tine, şi nimeni să nu se arate pe tot muntele; şi nici boi, nici oi să nu pască pe lîngă muntele acesta.``

No one is to come up with you. Do not let anyone be seen on the whole mountain. Even the sheep and the cattle may not eat in front of the mountain.”

4 M oise a tăiat două table de piatră ca şi cele dintîi; s'a sculat dis de dimineaţă, şi s'a suit pe muntele Sinai, după cum îi poruncise Domnul; şi a luat în mînă cele două table de piatră.

So Moses cut two pieces of stone like the first ones. Then he got up early in the morning and went up on Mount Sinai, as the Lord told him. And he took the two pieces of stone in his hand.

5 D omnul S'a pogorît într'un nor, a stătut acolo lîngă el, şi a rostit Numele Domnului.

The Lord came down in the cloud and stood there with Moses as he called upon the name of the Lord.

6 Ş i Domnul a trecut pe dinaintea lui, şi a strigat:,, Domnul, Dumnezeu este un Dumnezeu plin de îndurare şi milostiv, încet la mînie, plin de bunătate şi credincioşie,

Then the Lord passed by in front of him, saying, “The Lord, the Lord God, with loving-pity and loving-favor, slow to anger, filled with loving-kindness and truth,

7 c are Îşi ţine dragostea pînă în mii de neamuri de oameni, iartă fărădelegea, răzvrătirea şi păcatul, dar nu socoteşte pe cel vinovat drept nevinovat, şi pedepseşte fărădelegea părinţilor în copii şi în copiii copiilor lor pînă la al treilea şi al patrulea neam!``

keeping loving-kindness for thousands, forgiving wrong-doing and sin. But He will not let the guilty go without being punished. He brings the sin of fathers down upon the children, even the great-grandchildren.”

8 Î ndată Moise s'a plecat pînă la pămînt şi s'a închinat.

Moses was quick to put his face to the ground and worship.

9 E l a zis:,, Doamne, dacă am căpătat trecere înaintea Ta, Te rog să mergi în mijlocul nostru, Doamne; poporul acesta este în adevăr un popor încăpăţînat, dar iartă-ne fărădelegile şi păcatele noastre, şi ia-ne în stăpînirea Ta!``

And Moses said, “O Lord, if I have found favor in Your eyes, I pray, let the Lord go with us, even if the people are strong-willed. Forgive our wrong-doing and our sin. And take us for Your own.” The Agreement Made Alive Again

10 D omnul a răspuns:,, Iată, Eu fac un legămînt. Voi face, în faţa întregului popor, minuni cari n'au avut loc în nicio ţară şi la niciun neam; tot poporul care este în jurul tău, va vedea lucrarea Domnului, şi prin tine voi face lucruri înfricoşate.

Then God said, “See, I am going to make an agreement. I will do powerful works in front of all your people which have never been done on earth among any nation. All the people with whom you live will see the work of the Lord. For what I am going to do with you will fill people with fear.

11 I a seama la ceea ce-ţi poruncesc azi. Iată, voi izgoni dinaintea ta pe Amoriţi, Cananiţi, Hetiţi, Fereziţi, Heviţi şi Iebusiţi.

Be sure to do what I am telling you this day. See, I am going to drive out of your way the Amorite, the Canaanite, the Hittite, the Perizzite, the Hivite, and the Jebusite.

12 S ă nu cumva să faci legămînt cu locuitorii ţării unde ai să intri, ca să nu fie o cursă pentru tine, dacă vor locui în mijlocul tău.

Take care to make no agreement with the people of the land where you are going. It would be a trap to you.

13 D impotrivă să le dărîmaţi altarele, să le sfărîmaţi stîlpii idoleşti şi să le trîntiţi la pămînt idolii.

Instead you are to tear down their altars, break their objects of worship, and cut down their false gods.

14 S ă nu te închini înaintea unui alt dumnezeu; căci Domnul se numeşte gelos, este un Dumnezeu gelos.

For you must not worship any other god. For the Lord, Whose name is Jealous, is a jealous God.

15 F ereşte-te să faci legămînt cu locuitorii ţării, ca nu cumva, curvind înaintea dumnezeilor lor, şi, aducîndu-le jertfe, să te poftească şi pe tine, şi să mănînci din jertfele lor,

So do not make an agreement with the people of the land. Or when they follow their desire with their gods and give gifts to their gods, they would ask you to eat of their gift used in worship.

16 c a nu cumva să iei din fetele lor neveste fiilor tăi, şi astfel, fetele lor, curvind înaintea dumnezeilor lor, să tîrască şi pe fiii tăi să curvească înaintea dumnezeilor lor.

And you would marry your sons to their daughters who follow their gods. And they would lead your sons to follow their gods also.

17 S ă nu-ţi faci un dumnezeu turnat.

Do not make any gods for yourself.

18 S ă ţii sărbătoarea azimilor: timp de şapte zile, la vremea hotărîtă, în luna spicelor, să mănînci azimi, cum ţi-am poruncit, căci în luna spicelor ai ieşit din Egipt.

“Keep the special supper of bread without yeast. Eat bread without yeast for seven days as I told you, at the time set aside for it in the month of Abib. For you came out of Egypt in the month of Abib.

19 O rice întîi născut este al Meu, chiar orice întîi născut de parte bărbătească din turmele de vaci sau de oi.

Every first-born belongs to Me, and all your male animals, the first-born from cattle and sheep.

20 S ă răscumperi cu un miel pe întîiul născut al măgăriţei; iar dacă nu -l răscumperi, să -i frîngi gîtul. Să răscumperi pe orice întîi născut al fiilor tăi; şi să nu te înfăţişezi cu mînile goale înaintea Mea.

But the life of a first-born donkey should be paid for with the blood of a lamb. If you do not pay for its life, you should break its neck. Pay for the life of all your first-born sons with the blood of a lamb. No one is to come before Me without a gift.

21 Ş ase zile să lucrezi, iar în ziua a şaptea să te odihneşti; să te odihneşti, chiar în vremea aratului şi seceratului.

“Work six days, but rest on the seventh day. Rest even during plowing time and gathering time.

22 S ă ţii sărbătoarea săptămînilor, a celor dintîi roade din secerişul grîului, şi sărbătoarea strîngerii roadelor la sfîrşitul anului.

Have the special supper of weeks at the first gathering of grain. Have the special supper of gathering time at the end of the year.

23 D e trei ori pe an, toţi cei de parte bărbătească să se înfăţişeze înaintea Domnului Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel.

Three times a year all your males are to come before the Lord God, the God of Israel.

24 C ăci voi izgoni neamurile dinaintea ta, şi-ţi voi întinde hotarele; şi nimeni nu-ţi va pofti ţara, în timpul cînd te vei sui de trei ori pe an, ca să te înfăţişezi înaintea Domnului, Dumnezeului tău.

For I will drive nations out of your way and give you more land. No man will desire to have your land when you go to show yourselves before the Lord your God.

25 S ă n'aduci cu pîne dospită sîngele dobitocului jertfit în cinstea Mea; şi carnea din jertfa praznicului Paştelor să nu fie ţinută în timpul nopţii pînă dimineaţa.

“Do not give the blood of My gift together with bread made with yeast. Do not leave any of the gift of the special supper of the Passover until morning.

26 S ă aduci în casa Domnului, Dumnezeului tău, pîrga celor dintîi roade ale pămîntului. Iedul să nu -l fierbi în laptele mamei lui.``

Bring the first of the first-fruits of your ground into the house of the Lord your God. Do not boil the meat of a young goat in its mother’s milk.”

27 D omnul a zis lui Moise:,, Scrie-ţi cuvintele acestea, căci pe temeiul acestor cuvinte închei legămînt cu tine şi cu Israel!``

The Lord said to Moses, “Write these words. For by these words I have made an agreement with you and with Israel.”

28 M oise a stat acolo cu Domnul patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi. N'a mîncat deloc pîne, şi n'a băut deloc apă. Şi Domnul a scris pe table cuvintele legămîntului, cele zece porunci.

Moses was there with the Lord forty days and forty nights. He did not eat bread or drink water. And he wrote on the stones the words of the agreement, the Ten Great Laws. Moses Goes Down from Mount Sinai

29 M oise s'a pogorît de pe muntele Sinai, cu cele două table ale mărturiei în mînă. Cînd se pogora de pe munte, nu ştia că pielea feţei lui strălucea, pentrucă vorbise cu Domnul.

Moses came down from Mount Sinai with the two stone writings in his hand. He did not know that the skin of his face was shining because of his speaking with the Lord.

30 A aron şi toţi copiii lui Israel s'au uitat la Moise, şi iată că pielea feţei lui strălucea; şi se temeau să se apropie de el.

When Aaron and all the people of Israel saw Moses, they saw that the skin of his face was shining. They were afraid to come near him.

31 M oise i -a chemat; Aaron şi toţi fruntaşii adunării s'au întors la el, şi el le -a vorbit.

But Moses called to them, and Aaron and all the leaders of the people returned to him. And Moses spoke to them.

32 D upă aceea, toţi copiii lui Israel s'au apropiat, şi el le -a dat toate poruncile, pe cari le primise dela Domnul, pe muntele Sinai.

After this all the people of Israel came near. Moses told them to do all the Lord had said to him on Mount Sinai.

33 C înd a încetat să le vorbească, şi -a pus o măhramă pe faţă.

When Moses had finished speaking with them, he covered his face with a piece of cloth.

34 C înd intra Moise înaintea Domnului, ca să -I vorbească, îşi scotea măhrama pînă ce ieşea; iar cînd ieşea, spunea copiilor lui Israel ce i se poruncise.

But whenever Moses went before the Lord to speak with Him, he would take off the face covering until he came out. Then he would tell the people of Israel what the Lord had said for them to do.

35 C opiii lui Israel se uitau la faţa lui Moise, şi vedeau că pielea feţei lui strălucea; şi Moise îşi punea iarăş măhrama pe faţă pînă ce intra ca să vorbească cu Domnul.

The people of Israel saw that the skin of Moses’ face shone. So Moses would put the covering over his face again until he went in to speak with the Lord.