1 I ată neamurile pe cari le -a lăsat Domnul ca să încerce pe Israel prin ele, pe toţi cei ce nu cunoscuseră toate războaiele Canaanului.

These are the nations the Lord left to test Israel. They were left to test all those who had not fought in any of the wars in Canaan.

2 E l voia numai ca vîrstele de oameni ale copiilor lui Israel să cunoască şi să înveţe războiul, şi anume cei ce nu -l cunoscuseră mai înainte.

So the children of the people of Israel who had not fought in wars might be taught about war.

3 N eamurile acestea erau cei cinci domnitori ai Filistenilor, toţi Cananiţii, Sidoniţii, şi Heviţii cari locuiau în muntele Liban, dela muntele Baal-Hermon pînă la intrarea Hamatului.

These nations are: the five rulers of the Philistines, all the Canaanites, the Sidonians, and the Hivites who lived on Mount Lebanon, from Mount Baal-hermon as far as Lebo-hamath.

4 N eamurile acestea au slujit ca să pună pe Israel la încercare, pentruca Domnul să vadă dacă vor asculta de poruncile pe cari le dăduse părinţilor lor prin Moise.

They were left to test Israel, to find out if Israel would obey the Laws the Lord gave their fathers through Moses.

5 Ş i copiii lui Israel au locuit în mijlocul Cananiţilor, Hetiţilor, Amoriţilor, Fereziţilor, Heviţilor şi Iebusiţilor;

The people of Israel lived among the Canaanites, the Hittites, the Amorites, the Perizzites, the Hivites and the Jebusites.

6 a u luat de neveste pe fetele lor, şi au dat de neveste fiilor lor pe fetele lor, şi au slujit dumnezeilor lor.

They married their daughters. They gave their own daughters to their sons, and they worshiped their gods.

7 C opiii lui Israel au făcut ce nu plăcea Domnului, au uitat pe Domnul, şi au slujit Baalilor şi idolilor.

The people of Israel did what was sinful in the eyes of the Lord. They forgot the Lord their God and served the Baals and the Asheroth.

8 D omnul S'a aprins de mînie împotriva lui Israel, şi i -a vîndut în mînile lui Cuşan-Rişeataim, împăratul Mesopotamiei. Şi copiii lui Israel au fost supuşi opt ani lui Cuşan-Rişeataim.

So the anger of the Lord was against Israel. He sold them into the hand of Cushan-rishathaim king of Mesopotamia. The people of Israel worked for Cushan-rishathaim for eight years.

9 C opiii lui Israel au strigat către Domnul, şi Domnul le -a ridicat un izbăvitor, care i -a izbăvit: pe Otniel, fiul lui Chenaz, fratele cel mai mic al lui Caleb.

But the people of Israel cried to the Lord. And the Lord gave the people of Israel someone who would save them. He gave them Othniel the son of Kenaz, Caleb’s younger brother.

10 D uhul Domnului a fost peste el. El a ajuns judecător în Israel, şi a pornit la război. Domnul a dat în mînile lui pe Cuşan-Rişeataim, împăratul Mesopotamiei, şi mîna Lui a fost puternică împotriva lui Cuşan-Rişeataim.

The Spirit of the Lord came upon him, and he led Israel. When he went out to war, the Lord gave Cushan-rishathaim king of Mesopotamia into his hand. He was stronger than Cushan-rishathaim.

11 Ţ ara a avut odihnă patruzeci de ani. Şi Otniel, fiul lui Chenaz, a murit.

The land had rest for forty years. Then Othniel the son of Kenaz died.

12 C opiii lui Israel au făcut iarăş ce nu plăcea Domnului; şi Domnul a întărit pe Eglon, împăratul Moabului, împotriva lui Israel, pentrucă făcuseră ce nu plăcea Domnului.

The people of Israel sinned in the eyes of the Lord again. So the Lord gave Eglon king of Moab strength against Israel, because they had sinned in the eyes of the Lord.

13 E glon a strîns la el pe fiii lui Amon şi pe Amaleciţi, şi a pornit. A bătut pe Israel, şi a luat cetatea Finicilor.

Eglon gathered together with the people of Ammon and Amalek. They went and won the war against Israel. And they took the city of Jericho.

14 Ş i copiii lui Israel au fost supuşi optsprezece ani lui Eglon, împăratul Moabului.

The people of Israel worked for Eglon the king of Moab for eighteen years.

15 C opiii lui Israel au strigat către Domnul, şi Domnul le -a ridicat un izbăvitor, pe Ehud, fiul lui Ghera, Beniamitul, care nu se slujea de mîna dreaptă. Copiii lui Israel au trimes prin el un dar lui Eglon, împăratul Moabului.

But when the people of Israel cried to the Lord, the Lord gave them someone to save them. He gave them Ehud the son of Gera, the Benjamite, a left-handed man. The people of Israel sent taxes by him to Eglon the king of Moab.

16 E hud şi -a făcut o sabie cu două tăişuri, lungă de un cot, şi a încins -o pe subt haine, în partea dreaptă.

Ehud made a sword for himself with two sharp sides, almost as long as an arm. He tied it to the top part of his right leg, under his coat.

17 A dat darul lui Eglon, împăratul Moabului: Eglon era un om foarte gras.

Then he brought the taxes to Eglon king of Moab. Now Eglon was a very fat man.

18 C înd a isprăvit de dat darul, a dat drumul oamenilor cari -l aduseseră.

When Ehud had finished paying the taxes, he sent away the people who had carried the taxes.

19 E l însuş s'a întors dela petrăriile de lîngă Ghilgal, şi a zis:,,Împărate, am să-ţi spun ceva în taină.`` Împăratul a zis:,, Tăcere!`` Şi toţi cei ce erau lîngă el au ieşit afară.

But he himself turned around at the stone gods of Gilgal and returned to Eglon, saying, “I have secret news for you, O king.” Eglon said, “Keep quiet.” And all who stood by him went away from him.

20 E hud a început vorba cu el pe cînd stătea singur în odaia lui de vară, şi a zis:,, Am un cuvînt din partea lui Dumnezeu pentru tine.`` Eglon s'a sculat de pe scaun.

Ehud came to him while Eglon was sitting alone in his summer room. And Ehud said, “I have news from God for you.” The king got up from his seat.

21 A tunci Ehud a întins mîna stîngă, a scos sabia din partea dreaptă, şi i -a împlîntat -o în pîntece.

Ehud put out his left hand, took the sword from his right leg, and pushed it into Eglon’s stomach.

22 C hiar şi mînerul a intrat după fer, şi grăsimea s'a strîns în jurul ferului; căci n'a putut scoate sabia din pîntece, ci a lăsat -o în trup aşa cum o înfipsese.

The whole sword went into his stomach and the fat closed over it. For he did not pull the sword out of his stomach. The insides of Eglon’s stomach ran out.

23 E hud a ieşit prin tindă, a închis uşile dela odaia de sus după el, şi a tras zăvorul.

Then Ehud went out the back way. He closed the doors of the summer room behind him, and locked them.

24 D upăce a ieşit el, au venit slujitorii împăratului şi s'au uitat; şi iată că uşile odăii de sus erau închise cu zăvorul. Ei au zis:,, Fără îndoială, îşi acopere picioarele în odaia de vară.``

When Ehud had gone out, Eglon’s servants came. They saw that the doors of the summer room were locked. So they said, “He is only resting in there away from the heat.”

25 A u aşteptat multă vreme; şi fiindcă el nu deschidea uşile odăii de sus, au luat cheia şi au descuiat; şi iată că stăpînul lor era mort, întins pe pămînt.

They waited until they were afraid because Eglon did not open the doors of the summer room. So they opened the lock and looked in the doors. And they found their owner lying dead on the floor.

26 P înă să se dumirească ei, Ehud a luat -o la fugă, a trecut de pietrării, şi a scăpat în Seira.

Ehud got away while they were waiting. He passed the stone gods and got away to Seirah.

27 C um a ajuns, a sunat din trîmbiţă în muntele lui Efraim. Copiii lui Israel s'au pogorît cu el din munte, şi el s'a pus în fruntea lor.

When he got there, he blew the horn in the hill country of Ephraim. Then the people of Israel went down with him from the hill country. Ehud went in front of them.

28 E l le -a zis:,, Veniţi după mine, căci Domnul a dat în mînile voastre pe vrăjmaşii voştri Moabiţi.`` Ei s'au pogorît după el, au pus stăpînire pe vadurile Iordanului, în faţa Moabului, şi n'au lăsat pe nimeni să treacă.

He said to them, “Go after them. For the Lord has given into your hands the Moabites who hate you.” So they went down after him. They took over the crossing places of the Jordan beside Moab. And they did not let anyone cross.

29 A u ucis atunci aproape zece mii de oameni din Moab, toţi voinici şi viteji, şi n'a scăpat unul.

At that time they killed about 10, 000 Moabites, all strong men with strength of heart. No one got away.

30 Î n ziua aceea Moabul a fost smerit subt mîna lui Israel. Şi ţara a avut odihnă optzeci de ani.

So Moab was crushed under the power of Israel that day. And the land had rest for eighty years.

31 D upă el, a urmat Şamgar, fiul lui Anat. El a ucis şase sute de oameni dintre Filisteni cu un otig de plug. Şi el a fost un izbăvitor al lui Israel.

After Ehud, Shamgar the son of Anath became the leader. He killed 600 Philistines with a stick used to push cattle, and he also saved Israel.