1 P e vremea cînd nu era împărat în Israel, un Levit, care locuia la marginea muntelui lui Efraim, şi -a luat ca ţiitoare o femeie din Betleemul lui Iuda.

There was no king in Israel in those days. And there was a certain Levite staying in a far away part of the hill country of Ephraim. He took a woman from Bethlehem in Judah to act as his wife.

2 Ţ iitoarea nu i -a fost credincioasă, şi l -a părăsit ca să se ducă în casa tatălui ei în Betleemul lui Iuda, unde a rămas timp de patru luni.

But his woman was not faithful to him. She left him and went to her father’s house in Bethlehem in Judah. She stayed there four months.

3 B ărbatul ei s'a sculat şi s'a dus la ea, ca să -i vorbească inimii şi s'o aducă înapoi. Avea cu el pe sluga lui şi doi măgari. Ea l -a adus în casa tatălui ei; şi cînd l -a văzut tatăl femeii aceleia tinere, l -a primit cu bucurie.

Then her husband got up and went after her. He was gentle in speaking to her, asking her to return with him. He brought his servant and two donkeys with him. So she brought him into her father’s house. When her father saw him, he was glad to meet him.

4 S ocrul său, tatăl femeii aceleia tinere, l -a ţinut la el trei zile. Au mîncat şi au băut, şi au rămas noaptea acolo.

His father-in-law, the girl’s father, made him stay. So he stayed with him three days. They ate and drank and stayed there.

5 A patra zi, s'au sculat dis de dimineaţă, şi Levitul se pregătea să plece. Dar tatăl tinerei femei a zis ginerelui său:,, Ia o bucată de pîne, ca să prinzi la inimă; şi apoi veţi pleca.``

They got up early in the morning on the fourth day to get ready to go. The girl’s father said to his son-in-law, “Eat a piece of bread to get your strength. Then you may go.”

6 Ş i au şezut de au mîncat şi au băut amîndoi. Apoi tatăl tinerei femei a zis bărbatului:,, Hotărăşte-te dar să rămîi aici la noapte, şi să ţi se veselească inima.``

So both of them sat down and ate and drank together. The girl’s father said to the man, “I beg you, agree to stay the night. Let your heart be happy.”

7 B ărbatul se scula să plece; dar în urma stăruinţelor socrului său, a rămas acolo şi noaptea aceea.

The man stood up to go. But his father-in-law begged him so that he stayed another night there.

8 Î n ziua a cincea, s'a sculat dis de dimineaţă să plece. Atunci tatăl tinerei femei a zis:,,Întăreşte-ţi mai întîi inima, te rog; şi rămîi pînă ce se va pleca ziua spre seară.`` Şi au mîncat amîndoi.

He got up to go early in the morning on the fifth day. But the girl’s father said, “I beg you, get your strength first. Wait until later in the day.” So both of them ate.

9 B ărbatul se scula să plece, cu ţiitoarea şi sluga lui; dar socrul-său, tatăl tinerei femei, i -a zis:,, Iată că ziua a trecut, e tîrziu, rămîi dar peste noapte aici; iată că ziua se pleacă spre noapte, rămîi aici peste noapte, şi să ţi se veselească inima; mîne vă veţi scula disdedimineaţă ca să porniţi la drum, şi te vei duce la cortul tău.``

Then the man stood up to leave with his woman and his servant. His father-in-law, the girl’s father, said to him, “Now see, the day is ending. I beg you, stay the night. See, the day is coming to an end. Stay here through the night so your heart may be happy. Get up early tomorrow to go on your way home.”

10 B ărbatul n'a vrut să mai rămînă şi în noaptea aceea, ci s'a sculat şi a plecat. A ajuns pînă în faţa Iebusului, adică Ierusalimul, cu cei doi măgari înşălaţi şi cu ţiitoarea lui.

But the man would not stay the night. He stood up and left and came to a place beside Jebus (that is, Jerusalem). He had his woman with him and two donkeys to carry them both.

11 C înd s'au apropiat de Iebus, ziua se plecase mult spre seară. Sluga a zis atunci stăpînului său:,, Haidem, să ne îndreptăm spre cetatea aceasta a Iebusiţilor, şi să rămînem în ea peste noapte``.

The day was almost gone when they were near Jebus. The servant said to his owner, “Come, let us go in and stay the night in this city of the Jebusites.”

12 S tăpînul său i -a răspuns:,, Nu putem să intrăm într'o cetate străină, unde nu sînt copii de ai lui Israel, ci să mergem pînă la Ghibea.``

But his owner said to him, “We will not go into the city of strangers who are not of the people of Israel. We will go as far as Gibeah.”

13 A mai zis slugii sale:,, Haidem, să ne apropiem de unul din locurile acestea, Ghibea sau Rama, şi să rămînem acolo peste noapte``.

And he said to his servant, “Come, let us go to one of these places. We will stay the night in Gibeah or Ramah.”

14 A u mers mai departe, şi apunea soarele cînd s'au apropiat de Ghibea, care este a lui Beniamin.

So they passed Jebus and went on their way. The sun went down when they were near Gibeah, a city of Benjamin.

15 S 'au îndreptat într'acolo ca să se ducă să rămînă peste noapte în Ghibea. Levitul a intrat, şi s'a oprit în piaţa cetăţii. Nu s'a găsit nimeni care să -i primească în casă să rămînă peste noapte.

They turned to go in and stay at Gibeah. They went in and sat down outside in the center of the city. For no one took them into his house to stay the night.

16 Ş i iată că un bătrîn se întorcea seara dela munca cîmpului; omul acesta era din muntele lui Efraim, locuia pentru o vreme la Ghibea, şi oamenii din locul acela erau Beniamiţi.

In the evening an old man came out of the field from his work. He was from the hill country of Ephraim and was staying in Gibeah. But the men of the place were Benjamites.

17 E l a ridicat ochii şi a văzut pe călător în piaţa cetăţii. Şi bătrînul i -a zis:,,Încotro mergi, şi de unde vii?``

The old man looked up and saw the traveler in the center of the city, and said, “Where are you going? Where do you come from?”

18 E l i -a răspuns:,, Venim din Betleemul lui Iuda şi mergem pînă la marginea muntelui lui Efraim, de unde sînt. Mă dusesem la Betleemul lui Iuda, şi acum mă duc la casa Domnului. Dar nu se găseşte nimeni să mă primească în casă.

The Levite said to him, “We are traveling from Bethlehem in Judah to a far away part of the hill country of Ephraim. I am from there. I went to Bethlehem in Judah, but am now returning home. But no one will take me into his house.

19 A vem însă paie şi nutreţ pentru măgarii noştri; avem şi pîne şi vin pentru mine, pentru roaba ta, şi pentru băiatul care este cu robii tăi. Nu ducem lipsă de nimic.``

We have food for our donkeys. And we have bread and wine for me, my woman, and the young man who is with your servants. We have all we need.”

20 B ătrînul a zis:,, Pacea să fie cu tine! Toate nevoile tale le iau asupra mea, numai să nu rămîi în piaţă peste noapte.``

The old man said, “Peace to you. Let me take care of all your needs. But do not stay the night in the street.”

21 L -a dus în casa lui, şi a dat nutreţ măgarilor. Călătorii şi-au spălat picioarele; apoi au mîncat şi au băut.

So he took him into his house and gave food to the donkeys. The people washed their feet and ate and drank.

22 P e cînd se veseleau ei, iată că oamenii din cetate, nişte fii ai lui Belial, oameni stricaţi, au înconjurat casa, au bătut la poartă, şi au zis bătrînului, stăpînul casei:,, Scoate pe omul acela care a intrat la tine, ca să ne împreunăm cu el.``

While they were having a happy time, certain sinful men of the city gathered around the house. They beat on the door and said to the old man, the owner of the house, “Bring out the man who came into your house so we can have sex with him.”

23 S tăpînul casei a ieşit la ei, şi le -a zis:,, Nu, fraţilor, vă rog să nu faceţi un lucru aşa de rău; fiindcă omul acesta a intrat în casa mea, nu săvîrşiţi mişelia aceasta.

The man, the owner of the house, went out to them and said, “No, my brothers. I beg you not to be so sinful. This man has come into my house. Do not do this sinful thing.

24 I ată că am o fată fecioară, şi omul acesta are o ţiitoare; vi le voi aduce afară: necinstiţi-le, şi faceţi-le ce vă va plăcea. Dar nu săvîrşiţi cu omul acesta o faptă aşa de nelegiuită``.

Here is my daughter who has never had a man. And here is the woman who belongs to the man. Let me bring them out. Put them to shame. Do to them whatever you wish. But do not do such a sinful act against this man.”

25 O amenii aceia n'au vrut să -l asculte. Atunci omul şi -a luat ţiitoarea, şi le -a adus -o afară. Ei s'au împreunat cu ea, şi şi-au bătut joc de ea toată noaptea pînă dimineaţa: şi i-au dat drumul cînd se lumina de ziuă.

But the men would not listen to him. So the Levite took hold of his woman and brought her out to them. The men had sex with her all night until morning. When the sun came up, they let her go.

26 C ătre ziuă, femeia aceasta a venit şi a căzut la uşa casei omului la care era bărbatul ei, şi a rămas acolo pînă la ziuă.

The woman came early in the morning and fell down at the door of the man’s house where her owner was. She lay there until it was light.

27 Ş i dimineaţa, bărbatul ei s'a sculat, a deschis uşa casei, şi a ieşit ca să-şi urmeze drumul mai departe. Dar iată că femeia, ţiitoarea lui, era întinsă la uşa casei, cu mînile pe prag.

Her owner got up in the morning and opened the doors of the house. He went out to go on his way and saw his woman lying at the door of the house. Her hands were on the step.

28 E l i -a zis:,, Scoală-te, şi haidem să mergem!`` Ea n'a răspuns. Atunci bărbatul a pus -o pe măgar, şi a plecat acasă.

He said to her, “Get up. Let us be going.” But there was no answer. He put her body across the donkey and started on his way home.

29 C înd a ajuns acasă, a luat un cuţit, a apucat pe ţiitoarea lui, şi a tăiat -o mădular cu mădular în douăsprezece bucăţi, pe cari le -a trimes în tot ţinutul lui Israel.

When he went into his house, he took a knife. He took hold of his woman and cut her into twelve pieces, arm by arm, leg by leg. Then he sent her out through all the land of Israel.

30 T oţi cei ce au văzut lucrul acesta, au zis:,, Niciodată nu s'a întîmplat şi nu s'a văzut aşa ceva, decînd s'au suit copiii lui Israel din Egipt pînă în ziua de azi; luaţi aminte dar la lucrul aceasta, sfătuiţi-vă şi vorbiţi!``

All who saw it said, “Nothing like this has happened before. Nothing like this has been seen from the day when the people of Israel came from the land of Egypt until now. Think about it. Listen to what is said about it. And say what you think.”