1 I efta, Galaaditul, era un om viteaz. El era fiul unei curve. Galaad născuse pe Iefta.

Now Jephthah the Gileadite was a powerful soldier. But he was the son of a woman who sold the use of her body. Jephthah’s father was Gilead.

2 N evasta lui Galaad i -a născut fii, cari, făcîndu-se mari, au izgonit pe Iefta, şi i-au zis:,, Tu nu vei avea moştenire în casa tatălui nostru, căci eşti fiul unei alte femei.``

Gilead’s wife gave birth to his sons. And when his wife’s sons grew up, they drove Jephthah away. They told him, “You will not have any share in our father’s house. For you are the son of another woman.”

3 Ş i Iefta a fugit de la fraţii lui, şi a locuit în ţara Tob. Nişte oameni fără căpătîi s-au strîns la Iefta, şi făceau plimbări cu el.

So Jephthah ran away from his brothers and lived in the land of Tob. Men of no worth gathered around Jephthah and went fighting and stealing with him.

4 D upă cîtva timp, fiii lui Amon au pornit cu război împotriva lui Israel.

The time came when the men of Ammon fought against Israel.

5 Ş i pe cînd fiii lui Amon făceau război cu Israel, bătrînii Galaadului s'au dus să caute pe Iefta din ţara Tob.

When the men of Ammon fought against Israel, the leaders of Gilead went to get Jephthah from the land of Tob.

6 E i au zis lui Iefta:,, Vino de fii căpetenia noastră, şi să batem pe fiii lui Amon.``

They said to Jephthah, “Come and be our leader, so we may fight against the men of Ammon.”

7 I efta a răspuns bătrînilor Galaadului:,, Nu m'aţi urît voi, şi nu m'aţi izgonit voi din casa tatălui meu? Pentruce veniţi la mine acum cînd sînteţi în strîmtorare?``

Jephthah said to the leaders of Gilead, “Did you not hate me and drive me from my father’s house? Why have you come to me now when you are in trouble?”

8 B ătrînii Galaadului au zis lui Iefta:,, Ne întoarcem la tine acum, ca să mergi cu noi, să baţi pe fiii lui Amon, şi să fii căpetenia noastră, căpetenia tuturor locuitorilor Galaadului.``

The leaders of Gilead said to Jephthah, “That is why we have returned to you now. So you may go with us and fight the men of Ammon. You will be the head of all the people of Gilead.”

9 I efta a răspuns bătrînilor Galaadului:,, Dacă mă aduceţi înapoi ca să bat pe fiii lui Amon, şi dacă Domnul îi va da înaintea mea, voi fi eu oare căpetenia voastră?``

Jephthah said to the leaders of Gilead, “If you bring me home again to fight the men of Ammon and the Lord gives them to me, will I become your head?”

10 B ătrînii Galaadului au zis lui Iefta:,, Domnul să ne audă, şi să judece, dacă nu vom face ce spui.``

The leaders of Gilead said to Jephthah, “The Lord is listening to what we say. For sure we will do as you have said.”

11 Ş i Iefta a pornit cu bătrînii Galaadului. Poporul l -a pus în fruntea lui, şi l -a aşezat căpetenie, şi Iefta a spus din nou înaintea Domnului, la Miţpa, toate cuvintele pe cari le rostise.

So Jephthah went with the leaders of Gilead. And the people made him head and leader over them. Jephthah spoke all his words before the Lord at Mizpah.

12 I efta a trimes soli împăratului fiilor lui Amon, ca să -i spună:,, Ce ai cu mine de vii împotriva mea să faci război împotriva ţării mele?``

Then Jephthah sent men to the king of the people of Ammon, saying, “What do you have against me? Why have you come to fight against my land?”

13 Î mpăratul fiilor lui Amon a răspuns solilor lui Iefta:,, Pentrucă Israel, cînd s'a suit din Egipt, a pus mîna pe ţara mea, dela Arnon pînă la Iaboc şi Iordan. Dă-mi -o înapoi acum de bună voie.``

The king of the people of Ammon said to these men of Jephthah, “Because Israel took away my land when they came from Egypt. They took my land from the Arnon as far as the Jabbok and the Jordan. So I ask you to return this land to me in peace.”

14 I efta a trimes iarăş soli împăratului fiilor lui Amon,

But Jephthah sent men to the king of the people of Ammon again,

15 c a să -i spună:,, Aşa vorbeşte Iefta., Israel n'a pus mîna pe ţara Moabului, nici pe ţara fiilor lui Amon.

saying, “Jephthah says, ‘Israel did not take away the land of Moab or the land of the people of Ammon.

16 C ăci, cînd s'a suit Israel din Egipt, a mers în pustie pînă la marea Roşie şi a ajuns la Cades.

Israel came out of Egypt, went through the desert to the Red Sea, and came to Kadesh.

17 A tunci Israel a trimes soli împăratului Edomului, ca să -i spună:, Lasă-mă să trec prin ţara ta.` Dar împăratul Edomului n'a voit. A trimes şi la împăratul Moabului, şi nici el n'a vrut. Şi Israel a rămas la Cades.

Then Israel sent men to the king of Edom, saying, “We ask you to let us pass through your land.” But the king of Edom would not listen. They asked the king of Moab also. But he would not let them pass through. So Israel stayed at Kadesh.

18 A poi a mers prin pustie, a ocolit ţara Edomului şi ţara Moabului, şi a venit la răsăritul ţării Moabului; au tăbărît dincolo de Arnon, fără să intre pe ţinutul Moabului, căci Arnonul era hotarul Moabului.

’Then Israel went through the desert and around the lands of Edom and Moab. They came to the east side of the land of Moab. There they set up their tents on the other side of the Arnon. But they did not go into the land of Moab. For the Arnon flowed along the side of Moab.

19 I srael a trimes soli lui Sihon, împăratul Amoriţilor, împăratul Hesbonului. Şi Israel i -a zis:, Lasă-mă să trec prin ţara ta pînă la locul spre care mergem.`

Israel sent men to Sihon king of the Amorites, the king of Heshbon, saying, “We ask you to let us pass through your land to our place.”

20 D ar Sihon n'a avut încredere în Israel, ca să -l lase să treacă pe ţinutul lui; şi -a strîns tot poporul, a tăbărît la Iahat, şi a luptat împotriva lui Israel.

But Sihon did not trust Israel. He would not let them pass through his land. Sihon gathered all his people together. They set up their tents in Jahaz, and fought with Israel.

21 D omnul, Dumnezeul lui Israel, a dat pe Sihon şi pe tot poporul lui în mînile lui Israel, care i -a bătut. Israel a pus mîna pe toată ţara Amoriţilor, cari erau aşezaţi în ţara aceasta.

The Lord, the God of Israel, gave Sihon and all his people into the hand of Israel. They won the war against Sihon. So Israel took all the land of the Amorites, the people of that country.

22 A u pus mîna pe tot ţinutul Amoriţilor, dela Arnon pînă la Iaboc, şi dela pustie pînă la Iordan.

They took all the land of the Amorites, from the Arnon as far as the Jabbok, and from the desert as far as the Jordan.

23 Ş i acum, cînd Domnul, Dumnezeul lui Israel, a izgonit pe Amoriţi dinaintea poporului Său Israel, tu să le stăpîneşti ţara?

’So the Lord, the God of Israel, drove the Amorites away from His people Israel. Now are you to take the land for your own?

24 O are ce-ţi dă în stăpînire dumnezeul tău Chemoş, nu vei stăpîni? Şi tot ce ne -a dat în stăpînire Domnul, Dumnezeul nostru, înaintea noastră, noi să nu stăpînim!

Do you not keep for your own what your god Chemosh gives you? We will keep the land of the people the Lord our God drove away for us.

25 E şti tu mai bun decît Balac, fiul lui Ţipor, împăratul Moabului? S'a certat el cu Israel sau a făcut el război împotriva lui?

Are you any better than Balak the son of Zippor, king of Moab? Did he ever fight with Israel? Did he ever go to war against them?

26 I ată că sînt trei sute de ani de cînd locuieşte Israel la Hesbon şi în satele din jurul lui, la Aroer şi în satele din jurul lui şi în toate cetăţile cari sînt pe malul Arnonului: pentruce nu i le-aţi luat în tot timpul acesta?

While Israel lived in Heshbon and its towns and Aroer and its towns and in all the cities beside the Arnon for 300 years, why did you not take them again during that time?

27 E u nu te-am supărat deloc, şi rău te-ai purtat cu mine, făcîndu-mi război. Domnul să judece lucrul acesta. El să fie astăzi judecător între fiii lui Israel şi fiii lui Amon.``

I have not sinned against you. But you are doing wrong to me by making war against me. The Lord is the judge. May He decide today between the people of Israel and the people of Ammon.’”

28 Î mpăratul fiilor lui Amon n'a ascultat cuvintele pe cari a trimes Iefta să i le spună.

But the king of the people of Ammon would not listen to what Jephthah said

29 D uhul Domnului a venit peste Iefta. Iefta a străbătut Galaadul şi Manase; a trecut la Miţpe în Galaad; şi din Miţpe din Galaad, a pornit împotriva fiilor lui Amon.

The Spirit of the Lord came upon Jephthah. So he passed through Gilead and Manasseh and through Mizpah of Gilead. He went from Mizpah of Gilead to the people of Ammon.

30 I efta a făcut o juruinţă Domnului, şi a zis:,, Dacă vei da în mînile mele pe fiii lui Amon,

Jephthah made a promise to the Lord and said, “You give the people of Ammon into my hand.

31 o ri cine va ieşi pe porţile casei mele înaintea mea, la întoarcerea mea fericită dela fiii lui Amon, va fi închinat Domnului, şi -l voi aduce ca ardere de tot.``

And I will give to the Lord whatever comes out of the doors of my house to meet me when I return in peace from the people of Ammon. I will give it to the Lord as a burnt gift.”

32 I efta a pornit împotriva fiilor lui Amon, şi Domnul i -a dat în mînile lui.

Then Jephthah crossed over to fight against the people of Ammon. And the Lord gave them into his hand.

33 L e -a pricinuit o foarte mare înfrîngere, dela Aroer pînă spre Minit, loc care cuprindea douăzeci de cetăţi, şi pînă la Abel-Cheramim. Şi fiii lui Amon au fost smeriţi înaintea copiilor lui Israel.

He killed many of them from Aroer to Minnith, through twenty cities, as far as Abelkeramin. The people of Ammon were destroyed in front of the people of Israel. Jephthah’s Daughter

34 I efta s'a întors acasă la Miţpa. Şi iată că fiică-sa i -a ieşit înainte cu timpane şi jocuri. Ea era singurul lui copil; n'avea fii şi nici altă fată.

Then Jephthah came to his home at Mizpah. His daughter came out to meet him with music and dancing. She was his one and only child. He had no other sons or daughters.

35 C um a văzut -o, el şi -a rupt hainele, şi a zis::,, Ah! fata mea! adînc mă loveşti şi mă turburi! Am făcut o juruinţă Domnului, şi n'o pot întoarce.``

When he saw her, he tore his clothes and said, “It is bad, my daughter! You have made me very sad. You have brought much trouble to me. For I have made a promise to the Lord, and I must keep it.”

36 E a i -a zis:,, Tată, ai făcut o juruinţă Domnului, fă-mi potrivit cu ceeace ţi -a ieşit din gură, acum cînd Domnul te -a răzbunat pe vrăjmaşii tăi, pe fiii lui Amon.``

She said to him, “My father, you have made a promise to the Lord. Do to me what you have promised you would do. Because the Lord has punished the people of Ammon, who fought against you.

37 Ş i ea a zis tatălui său:,, Atît îngăduie-mi: lasă-mă slobodă două luni, ca să mă duc să mă pogor în munţi, şi să-mi plîng fecioria cu tovarăşele mele.``

But do this for me. Let me alone for two months. So I and my friends may go to the mountains and cry because I will never have a man.”

38 E l a răspuns:,, Du-te!`` Şi a lăsat -o slobodă două luni. Ea s'a dus cu tovarăşele ei, şi şi -a plîns fecioria pe munţi.

Jephthah said, “Go.” He sent her away for two months with her friends. And they cried on the mountains because she would never have a man.

39 D upă cele două luni, s'a întors la tatăl ei, şi el a împlinit cu ea juruinţa pe care o făcuse. Ea nu cunoscuse împreunarea cu bărbat. De atunci s'a făcut în Israel obiceiul

She returned to her father after two months. And he did what he promised the Lord and she died without having a man. So it became the way in Israel

40 c ă, în toţi anii, fetele lui Israel se duc să prăznuiască pe fiica lui Iefta, Galaaditul, patru zile pe an.

that the daughters of Israel went to have sorrow for the daughter of Jephthah for four days each year.