1 A cum, Israele, ascultă legile şi poruncile pe cari vă învăţ să le păziţi. Împliniţi-le, pentruca să trăiţi, şi să intraţi în stăpînirea ţării pe care v'o dă Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri.

“Now, O Israel, listen to the Laws I am teaching you. Do them so that you may live and go in to take the land for your own that the Lord, the God of your fathers, is giving you.

2 S ă n'adăugaţi nimic la cele ce vă poruncesc eu, şi să nu scădeţi nimic din ele; ci să păziţi poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, aşa cum vi le dau eu.

Do not add to the Word that I tell you, and do not take away from it. Keep the Laws of the Lord your God which I tell you.

3 A ţi văzut cu ochii voştri ce a făcut Domnul cu prilejul faptei lui Baal-Peor: Domnul, Dumnezeul tău, a nimicit din mijlocul tău pe ţoti aceia cari se duseseră după Baal-Peor.

Your eyes saw what the Lord did because of Baal-peor. The Lord your God destroyed from among you all the men who followed the Baal of Peor.

4 I ar voi, cari v'aţi alipit de Domnul, Dumnezeul vostru, sînteţi toţi vii astăzi.

But you who stayed faithful to the Lord your God are all alive today.

5 I ată, v'am învăţat legi şi porunci, cum mi -a poruncit Domnul, Dumnezeul meu, ca să le împliniţi în ţara pe care o veţi lua în stăpînire.

See, I have taught you Laws just as the Lord my God told me. So you are to live by them in the land you are going to have for your own.

6 S ă le păziţi şi să le împliniţi; căci aceasta va fi înţelepciunea şi priceperea voastră înaintea popoarelor, cari vor auzi vorbindu-se de toate aceste legi şi vor zice:,, Acest neam mare este un popor cu totul înţelept şi priceput!``

Keep them and do them. For this will show how wise and understanding you are. The people who will hear all these Laws will say, ‘For sure this great nation is a wise and understanding people.’

7 C are este, în adevăr, neamul acela aşa de mare încît să fi avut pe dumnezeii lui aşa de aproape cum avem noi pe Domnul, Dumnezeul nostru, ori de cîte ori Îl chemăm?

For what great nation is there that has a god so near as the Lord our God is to us every time we call to Him?

8 Ş i care este neamul acela aşa de mare încît să aibă legi şi porunci aşa de drepte, cum este toată legea aceasta pe care v'o pun astăzi înainte?

What great nation is there that has laws as right as this whole Law which I am giving you today?

9 N umai, ia seama asupra ta, şi veghează cu luare aminte asupra sufletului tău, în toate zilele vieţii tale, ca nu cumva să uiţi lucrurile pe cari ţi le-au văzut ochii, şi să-ţi iasă din inimă; fă-le cunoscut copiilor tăi şi copiilor copiilor tăi.

“Only be careful. Keep watch over your life. Or you might forget the things you have seen. Do not let them leave your heart for the rest of your life. But teach them to your children and to your grandchildren.

10 A du-ţi aminte de ziua cînd te-ai înfăţişat înaintea Domnului, Dumnezeului tău, la Horeb, cînd Domnul mi -a zis:,, Strînge poporul la Mine! Căci vreau să -i fac să audă cuvintele Mele, ca să înveţe să se teamă de Mine tot timpul cît vor trăi pe pămînt; şi să înveţe şi pe copiii lor să le păzească.``

Remember the day you stood before the Lord your God at Mount Sinai. The Lord said to me, ‘Gather the people together before Me, so I may let them hear My words. Then they may learn to fear Me all the days they live on the earth, and they may teach their children.’

11 V oi v'aţi apropiat şi aţi stătut la poalele muntelui. Muntele era aprins, şi flacările se ridicau pînă în inima cerului. Era întunerec, nori şi negură deasă.

You came near and stood at the bottom of the mountain. And the mountain burned with fire into the heavens, which were covered with darkness and black clouds.

12 Ş i Domnul v'a vorbit din mijlocul focului; voi aţi auzit sunetul cuvintelor Lui, dar n'aţi văzut nici un chip, ci aţi auzit doar un glas.

Then the Lord spoke to you from the center of the fire. You heard the sound of words, but saw no body. There was only a voice.

13 E l Şi -a vestit legămîntul Său, pe care v'a poruncit să -l păziţi, cele zece porunci; şi le -a scris pe două table de piatră.

He told you His agreement which He told you to keep, the Ten Laws. And He wrote them on two pieces of stone.

14 Î n vremea aceea, Domnul mi -a poruncit să vă învăţ legi şi porunci, ca să le împliniţi în ţara pe care o veţi lua în stăpînire.

The Lord told me at that time to teach you Laws. So you might obey them in the land that you are going to have for your own. Israel Not to Worship False Gods

15 F iindcă n'aţi văzut nici un chip în ziua cînd v'a vorbit Domnul din mijlocul focului, la Horeb, vegheaţi cu luare aminte asupra sufletelor voastre,

“So watch yourselves and be careful. For you saw no body on the day the Lord spoke to you in the fire at Mount Sinai.

16 c a nu cumva să vă stricaţi, şi să vă faceţi un chip cioplit, sau o înfăţişare a vreunui idol, sau chipul vreunui om sau chipul vreunei femei,

Do not become sinful and make a false god for yourselves that looks like a body or object, like a male or female,

17 s au chipul vreunui dobitoc de pe pămînt, sau chipul vreunei păsări care sboară în ceruri,

or like an animal on the earth, or a bird with wings that flies in the sky,

18 s au chipul vreunui dobitoc care se tîrăşte pe pămînt, sau chipul vreunui peşte care trăieşte în apele dedesubtul pămîntului.

or like anything that moves on the ground, or like any fish in the water below the earth.

19 V eghează asupra sufletului tău, ca nu cumva, ridicîndu-ţi ochii spre cer, şi văzînd soarele, luna şi stelele, toată oştirea cerurilor, să fii tîrît să te închini înaintea lor şi să le slujeşti: căci acestea sînt lucruri pe cari Domnul, Dumnezeul tău, le -a făcut şi le -a împărţit ca să slujească tuturor popoarelor, subt cerul întreg.

Be careful not to lift up your eyes toward heaven and see the sun and moon and stars, all the things of heaven, and be pulled away and worship them and serve them. The Lord your God has given these things to all the nations under the whole heavens.

20 D ar pe voi, Domnul v'a luat, şi v'a scos din cuptorul de fer al Egiptului, ca să -I fiţi un popor pus de o parte, cum sînteţi azi.

But the Lord has taken you and brought you out of the iron stove, out of Egypt, to be His own people, as you are this day.

21 Ş i Domnul S'a mîniat pe mine, din pricina voastră: şi a jurat că eu să nu trec Iordanul, şi să nu intru în ţara aceea bună pe care ţi -o dă ca moştenire Domnul, Dumnezeul tău.

“The Lord was angry with me because of you. He swore that I should not cross the Jordan, and that I should not go into the good land the Lord your God is giving you for your own.

22 E u voi muri deci în ţara aceasta de aici, nu voi trece Iordanul; dar voi îl veţi trece, şi veţi stăpîni ţara aceea bună.

For I must die in this land. I will not cross the Jordan. But you will cross and take that good land for your own.

23 V egheaţi asupra voastră, ca să nu daţi uitării legămîntul pe care l -a încheiat cu voi Domnul, Dumnezeul vostru, şi să nu faceţi vreun chip cioplit, nici vreo înfăţişare oarecare, pe care ţi -a oprit Domnul, Dumnezeul tău, s'o faci.

So watch yourselves, so that you do not forget the agreement the Lord your God made with you, or make a false god for yourselves that looks like something which the Lord your God has told you not to do.

24 C ăci Domnul, Dumnezeul tău, este un foc mistuitor, un Dumnezeu gelos.

For the Lord your God is an all-burning fire, a jealous God.

25 C înd vei avea copii, şi copii din copiii tăi, şi vei fi de multă vreme în ţară, dacă vă veţi strica, dacă vă veţi face chipuri cioplite, înfăţişeri ale vreunui lucru, dacă veţi face ce este rău înaintea Domnului Dumnezeului vostru, ca să -L mîniaţi, -

“When you become the father of children and grandchildren and have grown old in the land, if you become sinful and make a god that looks like anything, and anger the Lord your God by doing what is bad in His eyes,

26 i au astăzi martor împotriva voastră cerul şi pămîntul, -că veţi peri de o moarte repede din ţara pe care o veţi lua în stăpînire dincolo de Iordan, şi nu veţi avea zile multe în ea, căci veţi fi nimiciţi de tot.

I call heaven and earth to speak against you this day. You will soon be destroyed from the land you are crossing the Jordan to have for your own. You will not live long on it, but will all be destroyed.

27 D omnul vă va împrăştia printre popoare, şi nu veţi rămînea decît un mic număr în mijlocul neamurilor unde vă va duce Domnul.

The Lord will spread you out among the nations. And there will not be many of you left among the nations where the Lord will drive you.

28 Ş i acolo veţi sluji unor dumnezei, cari sînt o lucrare făcută de mîni omeneşti, de lemn şi de piatră, cari nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să mănînce, nici să miroasă.

There you will work for gods made by man’s hands out of wood and stone. They do not see or hear or eat or smell.

29 Ş i dacă de acolo vei căuta pe Domnul, Dumnezeul tău, Îl vei găsi dacă -L vei căuta din toată inima ta şi din tot sufletul tău.

But from there you will look for the Lord your God. And you will find Him if you look for Him with all your heart and soul.

30 Ş i după ce ţi se vor întîmpla toate aceste lucruri în strîmtorarea ta, în zilele de pe urmă, te vei întoarce la Domnul, Dumnezeul tău, şi vei asculta glasul Lui;

When you are in trouble and all these things have happened to you in later days, you will return to the Lord your God and listen to His voice.

31 c ăci Domnul, Dumnezeul tău, este un Dumnezeu plin de îndurare, care nu te va părăsi şi nu te va nimici; El nu va uita legămîntul pe care l -a încheiat prin jurămînt cu părinţii tăi.

For the Lord your God is a God of loving-pity. He will not leave you or destroy you or forget the agreement He promised to your fathers.

32 Î ntreabă vremurile străvechi, cari au fost înaintea ta, din ziua cînd a făcut Dumnezeu pe om pe pămînt, şi cercetează dela o margine a cerului la cealaltă: a fost vreodată vreo întîmplare aşa de mare, şi s'a auzit vreodată aşa ceva?

“Ask about the past days, the days before your time, since the day that God made man on the earth. Ask from one end of the heavens to the other. Has anything been done like this great thing? Has anything been heard like it?

33 A fost vreodată vreun popor care să fi auzit glasul lui Dumnezeu vorbind din mijlocul focului, cum l-ai auzit tu, şi să fi rămas viu?

Have any people ever heard the voice of God speaking from the center of the fire, as you have heard it, and still live?

34 A fost vreodată vreun dumnezeu care să fi căutat să ia un neam din mijlocul altui neam, prin încercări, semne, minuni şi lupte, cu mînă tare şi braţ întins, şi cu minuni înfricoşate, cum a făcut cu voi Domnul, Dumnezeul vostru, în Egipt şi subt ochii voştri?

Or has a god tried to go to take for himself a nation from within another nation, by trials, special things to see, great works, war, a powerful hand, a long arm, and spreading much fear? The Lord your God did this for you in Egypt in front of your eyes.

35 N umai tu ai fost martor la aceste lucruri, ca să cunoşti că numai Domnul este Dumnezeu şi că nu este alt Dumnezeu afară de El.

It was shown to you so you might know that the Lord is God. There is no other except Him.

36 D in cer, te -a făcut să auzi glasul Lui, ca să te înveţe; şi, pe pămînt, te -a făcut să vezi focul Lui cel mare, şi ai auzit cuvintele Lui din mijlocul focului.

He let you hear His voice from the heavens to teach you. On earth He let you see His great fire. And you heard His words from the center of the fire.

37 E l a iubit pe părinţii tăi, şi de aceea a ales sămînţa lor după ei; El însuş te -a scos din Egipt, prin puterea Lui cea mare.

He loved your fathers, so He chose their children after them. He Himself brought you from Egypt by His great power.

38 E l a izgonit dinaintea ta neamuri mai mari la număr şi mai tari decît tine, ca să te ducă în ţara lor, şi să ţi -o dea în stăpînire, cum vezi azi.

He drove out from in front of you nations greater and more powerful than you. And He brought you in and gave you their land for your own, as it is today.

39 S ă ştii dar în ziua aceasta, şi pune-ţi în inimă că numai Domnul este Dumnezeu, sus în cer şi jos pe pămînt, şi că nu este alt Dumnezeu afară de El.

So know this day, take it to your heart, that the Lord is God in the heavens above and on the earth below. There is no other.

40 P ăzeşte dar legile şi poruncile Lui, pe cari ţi le dau azi, ca să fii fericit, tu şi copiii tăi după tine, şi să ai zile multe în ţara pe care ţi -o dă Domnul, Dumnezeul tău, pe vecie.``

Keep His Laws which I am giving you today. Then it may go well with you and your children after you. And you may live long in the land the Lord your God is giving you for all time.”

41 A tunci Moise a ales trei cetăţi dincoace de Iordan, la răsărit,

Then Moses set apart three cities east of the Jordan

42 p entruca să slujească de scăpare ucigaşului care ar fi omorît fără voie pe aproapele lui, fără să -i fi fost vrăjmaş mai dinainte, şi să-şi poată scăpa astfel viaţa, fugînd într'una din aceste cetăţi.

where a person may run to, if he killed his neighbor without meaning to and had not hated him in the past. He might save his life by running to one of these cities:

43 A ceste cetăţi erau: Beţer, în pustie, în cîmpie, la Rubeniţi; Ramot, în Galaad, la Gadiţi, şi Golan, în Basan, la Manasiţi.

Bezer in the desert on the plain for the Reubenites, and Ramoth in Gilead for the Gadites, and Golan in Bashan for the Manassites.

44 A ceasta este legea pe care a dat -o Moise copiilor lui Israel.

This is the Law which Moses gave to the children of Israel.

45 I ată învăţăturile, legile şi poruncile pe cari le -a dat Moise copiilor lui Israel, după ieşirea lor din Egipt.

These are the Laws which Moses spoke to the children of Israel when they came out of Egypt.

46 A ceasta era dincoace de Iordan, în vale, faţă în faţă cu Bet-Peor, în ţara lui Sihon, împăratul Amoriţilor, care locuia la Hesbon, şi care a fost bătut de Moise şi copiii lui Israel, după ieşirea lor din Egipt.

They were on the other side of the Jordan, in the valley beside Beth-peor, in the land of Sihon, king of the Amorites who lived at Heshbon. Moses and the sons of Israel won the war against him when they came out of Egypt.

47 E i au pus mîna pe ţara lui şi pe ţara lui Og, împăratul Basanului. Aceşti doi împăraţi ai Amoriţilor erau dincoace de Iordan, la răsărit.

They took for their own his land and the land of Og king of Bashan, the two kings of the Amorites, east of the Jordan,

48 Ţ inutul lor se întindea dela Aroer, care este pe malurile pîrîului Arnon, pînă la muntele Sionului care este Hermonul,

from Aroer beside the valley of Arnon, as far as Mount Sion (that is, Hermon).

49 ş i cuprindea toată cîmpia de dincoace de Iordan, la răsărit, pînă la marea cîmpiei, supt poalele muntelui Pisga.

They took all the Arabah east of the Jordan, as far as the sea of the Arabah at the bottom of the hills of Pisgah.