1 D omnul a zis lui Iosua:,, Nu te teme, şi nu te spăimînta! Ia cu tine pe toţi oamenii de război, scoală-te, suie-te împotriva cetăţii Ai. Iată că îţi dau în mînile tale pe împăratul din Ai şi pe poporul lui, cetatea lui şi ţara lui.

The Lord said to Joshua, “Do not be afraid. Take all the men of war with you and go up to Ai. See, I have given the king of Ai into your hand, his people, his city, and his land.

2 S ă faci cetăţii Ai cum ai făcut Ierihonului şi împăratului lui: să păstraţi pentru voi numai prada de război şi vitele. Pune nişte oameni la pîndă înapoia cetăţii``.

Do the same to Ai and its king as you did to Jericho and its king. Take only its riches and its cattle for yourselves. Hide men behind the city to fight against it.”

3 I osua s'a sculat cu toţi oamenii de război ca să se suie împotriva cetăţii Ai. A ales treizeci de mii de bărbaţi viteji, pe cari i -a pornit noaptea,

So Joshua and all the men of war got ready to go up to Ai. Joshua chose 30, 000 strong soldiers, and sent them out during the night.

4 ş i le -a dat următoarea poruncă:,, Ascultaţi! Să vă puneţi la pîndă înapoia cetăţii; să nu vă depărtaţi mult de cetate, şi toţi să fiţi gata.

He told them, “See, you are going to fight the city from behind it. Do not go very far from the city, but all of you be ready.

5 I ar eu şi tot poporul care este cu mine ne vom apropia de cetate. Şi cînd vor ieşi înaintea noastră, ca întîiaş dată, noi o s'o luăm la fugă dinaintea lor.

I and all the people will come near the city. When they come out to meet us as they did before, we will run from them.

6 E i ne vor urmări pînă cînd îi vom trage departe de cetate, căci vor zice:, Fug dinaitea noastră, ca întîiaş dată!` Şi vom fugi dinaintea lor.

They will come out after us until we have taken them away from the city. For they will say, ‘They are running from us as they did before.’ So we will run from them.

7 V oi să ieşiţi atunci dela pîndă şi să puneţi mîna pe cetate, şi Domnul, Dumnezeul vostru, o va da în mînile voastre.

Then you will come out of your hiding place and take the city. The Lord will give it to you.

8 D upăce veţi lua cetatea, să -i puneţi foc, să faceţi cum a zis Domnul: aceasta este porunca pe care v'o dau``.

When you have taken the city, set it on fire. Do what the Lord says. See, I have told you.”

9 I osua i -a pornit, şi s'au dus de s'au aşezat la pîndă între Betel şi Ai, la apus de Ai. Iar Iosua a petrecut noaptea aceea în mijlocul poporului.

When Joshua sent them away, they went to the hiding place. They waited between Bethel and Ai, on the west side of Ai. But Joshua stayed that night among the people.

10 I osua s'a sculat dis de dimineaţă, a cercetat poporul, şi a pornit împotriva cetăţii Ai, în fruntea poporului, el şi bătrînii lui Israel.

Joshua got up early in the morning and gathered the people. Then he went up with the leaders of Israel in front of the people to Ai.

11 T oţi oamenii de război cari erau cu el s'au suit şi s'au apropiat de cetate; cînd au ajuns în faţa cetăţii, au tăbărît la miază noapte de Ai, de care erau despărţiţi prin vale.

All the men of war who were with him went up and came to the front of the city. They stayed on the north side of Ai. There was a valley between him and Ai.

12 I osua a luat aproape cinci mii de oameni, şi i -a pus la pîndă între Betel şi Ai, la apus de cetate.

Then he took about 5, 000 men and hid them between Bethel and Ai, on the west side of the city.

13 D upăce s'a aşezat toată tabăra la miază noapte de cetate, şi cei de pîndă la apus de cetate, Iosua a înaintat în noaptea aceea în mijlocul văii.

So they put the men in their places. There was the army on the north side of the city, and the secret army on the west side of the city. But Joshua stayed that night in the center of the valley.

14 C înd a văzut împăratul cetăţii Ai lucrul acesta, oamenii din Ai s'au sculat în grabă disdedimineaţă, şi au ieşit înaintea lui Israel, ca să -l bată. Împăratul s'a îndreptat, cu tot poporul lui, spre un loc hotărît, înspre cîmpie, şi nu ştia că înapoia cetăţii o mînă de oameni stăteau la pîndă împotriva lui.

The king of Ai saw this. So the men of the city were quick to get up early and go out to meet Israel in battle at the chosen place near the desert plain. But he did not know that there was an army hiding behind the city.

15 I osua şi tot Israelul s'au prefăcut că sînt bătuţi, şi au fugit pe drumul dinspre pustie.

Joshua and all Israel pretended to be beaten in front of them. And they ran away into the desert.

16 A tunci tot poporul care era în cetate s'a strîns ca să -i urmărească. Au urmărit pe Iosua şi au fost traşi departe din cetate.

All the people in the city were called together to go after them. They went after Joshua, and were taken away from the city.

17 N 'a rămas niciun om în Ai şi în Betel care să nu fi ieşit împotriva lui Israel. Au lăsat cetatea deschisă, şi au urmărit pe Israel.

So not a man was left in Ai or Bethel who had not gone out after Israel. They left the city open and ran after Israel.

18 D omnul a zis lui Iosua:,,Întinde spre Ai suliţa pe care o ai în mînă, căci am s'o dau în mîna ta!`` Şi Iosua a întins spre cetate suliţa pe care o avea în mînă.

Then the Lord said to Joshua, “Hold out the spear that is in your hand toward Ai. For I will give the city to you.” So Joshua held out the spear that was in his hand toward the city.

19 D eîndată ce şi -a întins mîna, bărbaţii, cari stăteau la pîndă, au ieşit repede din locul unde erau; au pătruns în cetate, au luat -o, şi s'au grăbit de i-au pus foc.

The men who were hiding got up in a hurry from their place and ran when he held out his hand. They went into the city and took it, and were quick to set it on fire.

20 O amenii din Ai, uitîndu-se înapoi, au văzut fumul cetăţii suindu-se spre cer, şi n'au mai putut să scape în nici o parte. Poporul care fugea spre pustie s'a întors împotriva celor ce -l urmăreau;

When the men of Ai looked back, they saw the smoke of the city going up to the sky. They had no place to run. Then the people of Israel who had been running away in the desert turned against those who went after them.

21 c ăci Iosua şi tot Israelul, văzînd cetatea luată de cei ce stăteau la pîndă, şi fumul cetăţii suindu-se în sus, s'au întors şi au bătut pe oamenii din Ai.

Joshua and all Israel saw that the men who had been hiding had taken the city. They saw the smoke from the city, so they turned around and killed the men of Ai.

22 C eilalţi deasemenea le-au ieşit înainte din cetate, şi oamenii din Ai au fost înconjuraţi de Israel din toate părţile. Israel i -a bătut, fără să lase unul cu viaţă, nici vreun fugar;

The others came out from the city to meet them. The men of Ai were caught in the center of Israel. There were some on one side and some on the other side. They killed until no one was left alive. No one got away.

23 p e împăratul din Ai, l-au prins viu, şi l-au adus la Iosua.

But they took the king of Ai alive and brought him to Joshua.

24 D upă ce a isprăvit Israel de ucis pe toţi locuitorii din Ai, în cîmp şi în pustie, unde îi urmăriseră ei, şi după ce toţi au fost trecuţi în totul prin ascuţişul săbiei, tot Israelul s'a întors la Ai şi a trecut cetatea prin ascuţişul săbiei.

Israel killed all the men of Ai in the field and in the desert where they had run after them. All of them were killed with the sword until they were destroyed. Then all Israel returned to Ai and destroyed it with the sword.

25 Î n totul au fost douăsprezece mii de inşi ucişi în ziua aceea, bărbaţi şi femei, toţi oameni din Ai.

All the men and women of Ai died that day, 12, 000 in all.

26 I osua nu şi -a tras mîna pe care o ţinea întinsă cu suliţa, pînă ce toţi locuitorii au fost nimiciţi cu desăvîrşire.

Joshua did not put down his hand he used to hold out the spear until he had destroyed all the people of Ai.

27 I srael a păstrat pentru sine doar vitele şi prada din cetatea aceasta, după porunca pe care o dăduse lui Iosua Domnul.

Israel took only the cattle and the riches of that city for themselves, as the Lord had told Joshua.

28 I osua a ars cetatea Ai, şi a făcut din ea pentru totdeauna un morman de dărîmături, care se vede pînă în ziua de azi.

So Joshua burned Ai and destroyed it forever, as it is to this day.

29 A spînzurat de un lemn pe împăratul din Ai, şi l -a lăsat pe lemn pînă seara. La apusul soarelui, Iosua a poruncit să i se pogoare trupul de pe lemn; l-au aruncat la intrarea porţii cetăţii, şi au ridicat pe el o mare grămadă de pietre, care este pînă în ziua de azi.

He hanged the king of Ai on a tree until evening. When the sun went down, Joshua had them take his body down from the tree and throw it down at the gate of the city. They put many stones over it, and they are there to this day.

30 A tunci Iosua a zidit un altar Domnului, Dumnezeului lui Israel, pe muntele Ebal,

Then Joshua built an altar to the Lord, the God of Israel, at Mount Ebal.

31 c um poruncise copiilor lui Israel Moise, robul Domnului, şi cum este scris în cartea legii lui Moise: era un altar de pietre necioplite, peste cari nu trecuse ferul. Pe altarul acesta au adus Domnului arderi de tot, şi jertfe de mulţămiri.

It was built just as the Lord’s servant Moses had told the people of Israel, as it is written in the book of the Law of Moses. It was an altar made of stones which had not been cut. No one had used an iron object on them. On the altar they gave burnt gifts in worship to the Lord. And there they gave peace gifts in worship.

32 Ş i acolo Iosua a scris pe pietre o copie a legii pe care o scrisese Moise înaintea copiilor lui Israel.

There Joshua wrote on the stones the Law of Moses in front of the people of Israel.

33 T ot Israelul, bătrînii, mai marii oastei şi judecătorii lui, stăteau de amîndouă părţile chivotului, înaintea preoţilor, din neamul Leviţilor, cari duceau chivotul legămîntului Domnului; erau de faţă atît străinii cît şi copiii lui Israel, jumătate în dreptul muntelui Garizim, şi jumătate în dreptul muntelui Ebal, după porunca pe care o dăduse mai înainte Moise, robul Domnului, ca să binecuvinteze pe poporul lui Israel.

All Israel stood on both sides of the special box, in front of the Levite religious leaders who carried the special box of the agreement of the Lord. Strangers stood there as well as those born among the people, with their leaders and heads and men who judge between what is right or wrong. Half of them stood in front of Mount Gerizim. The other half stood in front of Mount Ebal. They did just as the Lord’s servant Moses had told them before. They prayed for good to come to the people of Israel.

34 I osua a citit apoi toate cuvintele legii, binecuvîntările şi blestemurile, după cum este scris în cartea legii.

After this Joshua read all the words of the Law, the good and the bad that will happen. He read all that is written in the book of the Law.

35 N 'a rămas nimic din tot ce poruncise Moise, pe care să nu -l fi citit Iosua în faţa întregei adunări a lui Israel, în faţa femeilor, copiilor şi străinilor cari mergeau în mijlocul lor.

There was not a word of all that Moses had said which Joshua did not read. He read it in front of all the people of Israel, with the women and children and strangers who were living among them.