1 C înd a isprăvit Solomon de zidit Casa Domnului, casa împăratului şi tot ce a găsit cu cale să facă,

Solomon had finished building the house of the Lord, and the king’s house, and all that he wanted to build.

2 D omnul S'a arătat a doua oară lui Solomon, cum i Se arătase la Gabaon.

Then the Lord came to Solomon a second time, as He had come to him at Gibeon.

3 Ş i Domnul i -a zis:,,Îţi ascult rugăciunea şi cererea pe care Mi-ai făcut -o, sfinţesc casa aceasta pe care ai zidit -o ca să pui în ea pentru totdeauna Numele Meu, şi ochii Mei şi inima Mea vor fi acolo pe vecie.

The Lord said to him, “I have heard your prayer which you have prayed to Me. I have set apart this house you have built by putting My name there forever. My eyes and My heart will be there always.

4 Ş i tu, dacă vei umbla înaintea Mea, cum a umblat tatăl tău David, cu inimă curată şi cu neprihănire, făcînd tot ce ţi-am poruncit, dacă vei păzi legile şi poruncile Mele,

As for you, walk before Me as your father David walked, with a true heart doing what is right. Do all that I have told you. Obey My Laws. If you do,

5 v oi întări pe vecie scaunul de domnie al împărăţiei tale în Israel, cum am spus tatălui tău David, cînd am zis:, Nu vei fi lipsit niciodată de un urmaş pe scaunul de domnie al lui Israel.`

then I will make the throne of your rule over Israel last forever. It will be just as I promised your father David, saying, ‘You will never be without a man on the throne of Israel.’

6 D ar dacă vă veţi abate dela Mine, voi şi fiii voştri, dacă nu veţi păzi poruncile Mele şi legile Mele pe cari vi le-am dat, şi dacă vă veţi duce să slujiţi altor dumnezei şi să vă închinaţi înaintea lor,

But if you or your sons turn away from following Me, and do not keep My Laws which I have given you, and go after other gods and worship them, if you do,

7 v oi nimici pe Israel din ţara pe care i-am dat -o, voi lepăda dela Mine casa pe care am sfinţit -o Numelui Meu, şi Israel va ajunge de rîs şi de pomină printre toate popoarele.

then I will cut off Israel from the land I have given them. And I will put away from My eyes the house which I have set apart for My name. Israel will become a word of shame among all peoples.

8 Ş i oricît de înaltă este casa aceasta, oricine va trece pe lîngă ea, va rămînea încremenit şi va fluiera. Şi va zice:, Pentruce a făcut Domnul aşa ţării acesteia şi casei acesteia?`

This house will be broken to pieces. Everyone who passes by will be surprised and make a sound of wonder, and say, ‘Why has the Lord done this to this land and to this house?’

9 Ş i i se va răspunde:, Pentrucă au părăsit pe Domnul, Dumnezeul lor, care a scos pe părinţii lor din ţara Egiptului, pentrucă s'au alipit de alţi dumnezei, s'au închinat înaintea lor şi le-au slujit; de aceea a făcut Domnul să vină peste ei toate aceste rele.``

And they will say, ‘Because they turned away from the Lord their God, Who brought their fathers out of the land of Egypt. They took in other gods and worshiped them and served them. So the Lord has brought all this trouble upon them.’” Solomon and Hiram

10 D upă douăzeci de ani Solomon zidise cele două case, Casa Domnului şi casa împăratului.

At the end of twenty years, Solomon had built the two houses, the house of the Lord and the king’s house.

11 A tunci, fiindcă Hiram, împăratul Tirului, dăduse lui Solomon lemne de cedru şi lemne de chiparos, şi aur, cît a voit, împăratul Solomon a dat lui Hiram douăzeci de cetăţi în ţara Galileii.

Hiram king of Tyre had given Solomon all the cedar and cypress trees and gold that he wanted. Then King Solomon gave Hiram twenty cities in the land of Galilee.

12 H iram a ieşit din Tir, să vadă cetăţile pe cari i le dădea Solomon. Dar nu i-au plăcut,

But when Hiram came out from Tyre to see the cities Solomon had given him, they did not please him.

13 ş i a zis:,, Ce cetăţi mi-ai dat, frate?`` Şi le -a numit ţara Cabul, nume pe care l-au păstrat pînă în ziua de azi.

He said, “What are these cities you have given me, my brother?” So they are called the land of Cabul to this day.

14 H iram trimesese împăratului o sută douăzeci de talanţi de aur.

The gold Hiram sent to the king weighed as much as 120 men. Other Things Solomon Did

15 I ată cum stau lucrurile cu privire la oamenii de corvoadă pe cari i -a luat împăratul Solomon pentru zidirea Casei Domnului şi a casei sale Milo, şi a zidului Ierusalimului, Haţorului, Meghidoului şi Ghezerului.

Now King Solomon made men work to build the house of the Lord, his own house, the Millo, the wall of Jerusalem, Hazor, Meggido and Gezer.

16 F araon, împăratul Egiptului, venise şi cucerise Ghezerul, îi dăduse foc, şi omorîse pe Cananiţii cari locuiau în cetate. Apoi îl dăduse de zestre fetei lui, nevasta lui Solomon.

For Pharaoh king of Egypt had gone up and taken Gezer and burned it with fire. He killed the Canaanites who lived in the city, and then gave it as a wedding-gift to his daughter, Solomon’s wife.

17 Ş i Solomon a zidit Ghezerul, Bet-Horonul de jos,

So Solomon built Gezer again, and the lower part of Beth-horon,

18 B aalatul şi Tadmorul, în pustia ţării,

and Baalath and Tamar in the desert, in the land of Judah.

19 t oate cetăţile slujindu -i ca magazii şi fiind ale lui, cetăţile pentru cară, cetăţile pentru călărime, şi tot ce a găsit cu cale Solomon să zidească la Ierusalim, la Liban, şi în toată ţara peste care împărăţea.

Solomon built all the store-cities that he had, the cities for his war-wagons, the cities for his horsemen, and all he wanted to build in Jerusalem, in Lebanon, and in all the land under his rule.

20 I ar pe tot poporul care mai rămăsese din Amoriţi, Hetiţi, Fereziţi, Heviţi şi Iebusiţi, ne făcînd parte din copiii lui Israel,

Now there were people left of the Amorites, the Hittites, the Perizzites, the Hivites and the Jebusites, who were not of the people of Israel.

21 p e urmaşii lor, cari mai rămăseseră după ei în ţară şi pe cari copiii lui Israel nu -i putuseră nimici cu desăvîrşire, Solomon i -a luat ca robi de corvoadă, şi aşa au fost pînă în ziua de astăzi.

And their children were left after them in the land. The people of Israel were not able to destroy all of them. So Solomon made these people work for him, even to this day.

22 D ar Solomon n'a întrebuinţat ca robi de corvoadă pe copiii lui Israel; căci ei erau oameni de război, slujitorii lui, căpeteniile lui, căpitanii lui, cîrmuitorii carălor şi călărimii lui.

But Solomon did not make the people of Israel work for him. For they were men of war, his servants, his rulers, his captains, his war-wagon drivers, and his horsemen.

23 C ăpeteniile puse de Solomon peste lucrări erau în număr de cinci sute cincizeci, însărcinaţi să privegheze pe lucrători.

These were the heads of the captains over Solomon’s work. There were 550 of them who ruled over the people doing the work.

24 F ata lui Faraon s'a suit din cetatea lui David în casa ei, pe care i -o zidise Solomon. Atunci a zidit el Milo.

But Pharaoh’s daughter went up from the city of David to her own house which Solomon had built for her. Then he built the Millo.

25 S olomon aducea de trei ori pe an arderi de tot şi jertfe de mulţămire pe altarul pe care -l zidise Domnului, şi ardea tămîie pe cel care era înaintea Domnului. Şi a isprăvit astfel casa.

Three times a year Solomon gave burnt gifts and peace gifts on the altar he built to the Lord. He burned special perfume on the altar before the Lord. So he finished the house.

26 Î mpăratul Solomon a mai făcut şi corăbii la Eţion-Gheber, lîngă Elot, pe ţărmurile mării Roşii, în ţara Edomului.

King Solomon built a group of ships in Ezion-geber, near Eloth on the shore of the Red Sea, in the land of Edom.

27 Ş i Hiram a trimes cu aceste corăbii, la slujitorii lui Solomon, pe înşişi slujitorii lui, marinari cari cunoşteau marea.

Hiram sent his servants with the ships, sailors who knew the sea. He sent them with the servants of Solomon.

28 S 'au dus la Ofir, şi au luat de acolo aur, patru sute douăzeci de talanţi, pe cari i-au adus împăratului Solomon.

They went to Ophir and brought out gold weighing as much as 420 small men. And they brought it to King Solomon.