1 C înd a isprăvit Solomon de zidit Casa Domnului, casa împăratului şi tot ce a găsit cu cale să facă,

And it came to pass, when Solomon had finished building the house of the Lord and the king’s house, and all Solomon’s desire which he wanted to do,

2 D omnul S'a arătat a doua oară lui Solomon, cum i Se arătase la Gabaon.

that the Lord appeared to Solomon the second time, as He had appeared to him at Gibeon.

3 Ş i Domnul i -a zis:,,Îţi ascult rugăciunea şi cererea pe care Mi-ai făcut -o, sfinţesc casa aceasta pe care ai zidit -o ca să pui în ea pentru totdeauna Numele Meu, şi ochii Mei şi inima Mea vor fi acolo pe vecie.

And the Lord said to him: “I have heard your prayer and your supplication that you have made before Me; I have consecrated this house which you have built to put My name there forever, and My eyes and My heart will be there perpetually.

4 Ş i tu, dacă vei umbla înaintea Mea, cum a umblat tatăl tău David, cu inimă curată şi cu neprihănire, făcînd tot ce ţi-am poruncit, dacă vei păzi legile şi poruncile Mele,

Now if you walk before Me as your father David walked, in integrity of heart and in uprightness, to do according to all that I have commanded you, and if you keep My statutes and My judgments,

5 v oi întări pe vecie scaunul de domnie al împărăţiei tale în Israel, cum am spus tatălui tău David, cînd am zis:, Nu vei fi lipsit niciodată de un urmaş pe scaunul de domnie al lui Israel.`

then I will establish the throne of your kingdom over Israel forever, as I promised David your father, saying, ‘You shall not fail to have a man on the throne of Israel.’

6 D ar dacă vă veţi abate dela Mine, voi şi fiii voştri, dacă nu veţi păzi poruncile Mele şi legile Mele pe cari vi le-am dat, şi dacă vă veţi duce să slujiţi altor dumnezei şi să vă închinaţi înaintea lor,

But if you or your sons at all turn from following Me, and do not keep My commandments and My statutes which I have set before you, but go and serve other gods and worship them,

7 v oi nimici pe Israel din ţara pe care i-am dat -o, voi lepăda dela Mine casa pe care am sfinţit -o Numelui Meu, şi Israel va ajunge de rîs şi de pomină printre toate popoarele.

then I will cut off Israel from the land which I have given them; and this house which I have consecrated for My name I will cast out of My sight. Israel will be a proverb and a byword among all peoples.

8 Ş i oricît de înaltă este casa aceasta, oricine va trece pe lîngă ea, va rămînea încremenit şi va fluiera. Şi va zice:, Pentruce a făcut Domnul aşa ţării acesteia şi casei acesteia?`

And as for this house, which is exalted, everyone who passes by it will be astonished and will hiss, and say, ‘Why has the Lord done thus to this land and to this house?’

9 Ş i i se va răspunde:, Pentrucă au părăsit pe Domnul, Dumnezeul lor, care a scos pe părinţii lor din ţara Egiptului, pentrucă s'au alipit de alţi dumnezei, s'au închinat înaintea lor şi le-au slujit; de aceea a făcut Domnul să vină peste ei toate aceste rele.``

Then they will answer, ‘Because they forsook the Lord their God, who brought their fathers out of the land of Egypt, and have embraced other gods, and worshiped them and served them; therefore the Lord has brought all this calamity on them.’” Solomon and Hiram Exchange Gifts

10 D upă douăzeci de ani Solomon zidise cele două case, Casa Domnului şi casa împăratului.

Now it happened at the end of twenty years, when Solomon had built the two houses, the house of the Lord and the king’s house

11 A tunci, fiindcă Hiram, împăratul Tirului, dăduse lui Solomon lemne de cedru şi lemne de chiparos, şi aur, cît a voit, împăratul Solomon a dat lui Hiram douăzeci de cetăţi în ţara Galileii.

(Hiram the king of Tyre had supplied Solomon with cedar and cypress and gold, as much as he desired), that King Solomon then gave Hiram twenty cities in the land of Galilee.

12 H iram a ieşit din Tir, să vadă cetăţile pe cari i le dădea Solomon. Dar nu i-au plăcut,

Then Hiram went from Tyre to see the cities which Solomon had given him, but they did not please him.

13 ş i a zis:,, Ce cetăţi mi-ai dat, frate?`` Şi le -a numit ţara Cabul, nume pe care l-au păstrat pînă în ziua de azi.

So he said, “What kind of cities are these which you have given me, my brother?” And he called them the land of Cabul, as they are to this day.

14 H iram trimesese împăratului o sută douăzeci de talanţi de aur.

Then Hiram sent the king one hundred and twenty talents of gold. Solomon’s Additional Achievements

15 I ată cum stau lucrurile cu privire la oamenii de corvoadă pe cari i -a luat împăratul Solomon pentru zidirea Casei Domnului şi a casei sale Milo, şi a zidului Ierusalimului, Haţorului, Meghidoului şi Ghezerului.

And this is the reason for the labor force which King Solomon raised: to build the house of the Lord, his own house, the Millo, the wall of Jerusalem, Hazor, Megiddo, and Gezer.

16 F araon, împăratul Egiptului, venise şi cucerise Ghezerul, îi dăduse foc, şi omorîse pe Cananiţii cari locuiau în cetate. Apoi îl dăduse de zestre fetei lui, nevasta lui Solomon.

(Pharaoh king of Egypt had gone up and taken Gezer and burned it with fire, had killed the Canaanites who dwelt in the city, and had given it as a dowry to his daughter, Solomon’s wife.)

17 Ş i Solomon a zidit Ghezerul, Bet-Horonul de jos,

And Solomon built Gezer, Lower Beth Horon,

18 B aalatul şi Tadmorul, în pustia ţării,

Baalath, and Tadmor in the wilderness, in the land of Judah,

19 t oate cetăţile slujindu -i ca magazii şi fiind ale lui, cetăţile pentru cară, cetăţile pentru călărime, şi tot ce a găsit cu cale Solomon să zidească la Ierusalim, la Liban, şi în toată ţara peste care împărăţea.

all the storage cities that Solomon had, cities for his chariots and cities for his cavalry, and whatever Solomon desired to build in Jerusalem, in Lebanon, and in all the land of his dominion.

20 I ar pe tot poporul care mai rămăsese din Amoriţi, Hetiţi, Fereziţi, Heviţi şi Iebusiţi, ne făcînd parte din copiii lui Israel,

All the people who were left of the Amorites, Hittites, Perizzites, Hivites, and Jebusites, who were not of the children of Israel—

21 p e urmaşii lor, cari mai rămăseseră după ei în ţară şi pe cari copiii lui Israel nu -i putuseră nimici cu desăvîrşire, Solomon i -a luat ca robi de corvoadă, şi aşa au fost pînă în ziua de astăzi.

that is, their descendants who were left in the land after them, whom the children of Israel had not been able to destroy completely—from these Solomon raised forced labor, as it is to this day.

22 D ar Solomon n'a întrebuinţat ca robi de corvoadă pe copiii lui Israel; căci ei erau oameni de război, slujitorii lui, căpeteniile lui, căpitanii lui, cîrmuitorii carălor şi călărimii lui.

But of the children of Israel Solomon made no forced laborers, because they were men of war and his servants: his officers, his captains, commanders of his chariots, and his cavalry.

23 C ăpeteniile puse de Solomon peste lucrări erau în număr de cinci sute cincizeci, însărcinaţi să privegheze pe lucrători.

Others were chiefs of the officials who were over Solomon’s work: five hundred and fifty, who ruled over the people who did the work.

24 F ata lui Faraon s'a suit din cetatea lui David în casa ei, pe care i -o zidise Solomon. Atunci a zidit el Milo.

But Pharaoh’s daughter came up from the City of David to her house which Solomon had built for her. Then he built the Millo.

25 S olomon aducea de trei ori pe an arderi de tot şi jertfe de mulţămire pe altarul pe care -l zidise Domnului, şi ardea tămîie pe cel care era înaintea Domnului. Şi a isprăvit astfel casa.

Now three times a year Solomon offered burnt offerings and peace offerings on the altar which he had built for the Lord, and he burned incense with them on the altar that was before the Lord. So he finished the temple.

26 Î mpăratul Solomon a mai făcut şi corăbii la Eţion-Gheber, lîngă Elot, pe ţărmurile mării Roşii, în ţara Edomului.

King Solomon also built a fleet of ships at Ezion Geber, which is near Elath on the shore of the Red Sea, in the land of Edom.

27 Ş i Hiram a trimes cu aceste corăbii, la slujitorii lui Solomon, pe înşişi slujitorii lui, marinari cari cunoşteau marea.

Then Hiram sent his servants with the fleet, seamen who knew the sea, to work with the servants of Solomon.

28 S 'au dus la Ofir, şi au luat de acolo aur, patru sute douăzeci de talanţi, pe cari i-au adus împăratului Solomon.

And they went to Ophir, and acquired four hundred and twenty talents of gold from there, and brought it to King Solomon.