1 E ra pe vremea lui Ahaşveroş, al acelui Ahaşveroş care domnea dela India pînă în Etiopia peste o sută douăzeci şi şapte de ţinuturi.

Now it came to pass in the days of Ahasuerus (this was the Ahasuerus who reigned over one hundred and twenty-seven provinces, from India to Ethiopia),

2 Î mpăratul Ahaşveroş şedea atunci pe scaunul lui împărătesc la Susa, în capitală.

in those days when King Ahasuerus sat on the throne of his kingdom, which was in Shushan the citadel,

3 Î n al treilea an al domniei lui, a dat un ospăţ tuturor domnitorilor şi slujitorilor săi. Căpeteniile oştirii Perşilor şi Mezilor, mai marii şi capii ţinuturilor, s'au strîns înaintea lui.

that in the third year of his reign he made a feast for all his officials and servants—the powers of Persia and Media, the nobles, and the princes of the provinces being before him—

4 E l le -a arătat bogăţia strălucită a împărăţiei lui şi slava minunată a mărimii lui, în multe zile, timp de o sută optzeci de zile.

when he showed the riches of his glorious kingdom and the splendor of his excellent majesty for many days, one hundred and eighty days in all.

5 D upă ce au trecut aceste zile, împăratul a dat întregului popor care se afla în capitala Susa, dela cel mai mare pînă la cel mai mic, un ospăţ, care a ţinut şapte zile, în curtea grădinii casei împărăteşti.

And when these days were completed, the king made a feast lasting seven days for all the people who were present in Shushan the citadel, from great to small, in the court of the garden of the king’s palace.

6 C ovoare albe, verzi şi albastre, erau legate cu funii de in supţire şi de purpură de nişte verigi de argint şi de nişte stîlpi de marmoră. Paturi de aur şi de argint stăteau pe o podeală de porfir, de marmoră, de sidef şi de pietre negre.

There were white and blue linen curtains fastened with cords of fine linen and purple on silver rods and marble pillars; and the couches were of gold and silver on a mosaic pavement of alabaster, turquoise, and white and black marble.

7 I ar de băut turnau în vase de aur, de felurite soiuri. Era belşug de vin împărătesc, mulţămită dărniciei împăratului.

And they served drinks in golden vessels, each vessel being different from the other, with royal wine in abundance, according to the generosity of the king.

8 D ar nimeni nu era silit să bea, căci împăratul poruncise tuturor oamenilor din casa lui să facă după voia fiecăruia.

In accordance with the law, the drinking was not compulsory; for so the king had ordered all the officers of his household, that they should do according to each man’s pleasure.

9 Î mpărăteasa Vasti a dat şi ea un ospăţ femeilor, în casa împărătească a împăratului Ahaşveroş.

Queen Vashti also made a feast for the women in the royal palace which belonged to King Ahasuerus.

10 A şaptea zi, pe cînd inima împăratului era veselă de vin, a poruncit lui Mehuman, Bizta, Harbona Bigta, Abagta, Zetar şi Carcas, cei şapte fameni cari slujeau înaintea împăratului Ahaşveroş,

On the seventh day, when the heart of the king was merry with wine, he commanded Mehuman, Biztha, Harbona, Bigtha, Abagtha, Zethar, and Carcas, seven eunuchs who served in the presence of King Ahasuerus,

11 s ă aducă în faţa lui pe împărăteasa Vasti, cu cununa împărătească, pentruca să arate frumuseţa ei popoarelor şi mai marilor săi, căci era frumoasă la chip.

to bring Queen Vashti before the king, wearing her royal crown, in order to show her beauty to the people and the officials, for she was beautiful to behold.

12 D ar împărăteasa Vasti n'a vrut să vină, cînd a primit prin fameni porunca împăratului. Şi împăratul s'a supărat foarte tare, s'a aprins de mînie.

But Queen Vashti refused to come at the king’s command brought by his eunuchs; therefore the king was furious, and his anger burned within him.

13 A tunci împăratul a vorbit cu înţelepţii cari cunoşteau obiceiurile vremii. Căci aşa se puneau la cale treburile împăratului: înaintea tuturor celor ce cunoşteau legile şi dreptul.

Then the king said to the wise men who understood the times (for this was the king’s manner toward all who knew law and justice,

14 A vea lîngă el pe Carşena, pe Şetar, pe Admata, pe Tarsis, pe Meres, pe Marsena, pe Memucan, şapte domnitori ai Persiei şi Mediei, cari vedeau faţa împăratului şi cari aveau locul întîi în împărăţie.

those closest to him being Carshena, Shethar, Admatha, Tarshish, Meres, Marsena, and Memucan, the seven princes of Persia and Media, who had access to the king’s presence, and who ranked highest in the kingdom):

15 C e trebuie``, a zis el,,, să se facă împărătesei Vasti, după lege, pentrucă n'a împlinit ce i -a poruncit împăratul Ahaşveroş prin fameni?``

“What shall we do to Queen Vashti, according to law, because she did not obey the command of King Ahasuerus brought to her by the eunuchs?”

16 M emucan a răspuns înaintea împăratului şi domnitorilor:,, Nu numai faţă de împărat s'a purtat rău împărăteasa Vasti; ci şi faţă de toţi domnitorii şi toate popoarele cari sînt în toate ţinuturile împăratului Ahaşveroş.

And Memucan answered before the king and the princes: “Queen Vashti has not only wronged the king, but also all the princes, and all the people who are in all the provinces of King Ahasuerus.

17 C ăci fapta împărătesei va ajunge la cunoştinţa tuturor femeilor, şi le va face să-şi nesocotească bărbaţii. Ele vor zice:,Împăratul Ahaşveroş a poruncit să i se aducă înainte împărăteasa Vasti, şi ea nu s'a dus.`

For the queen’s behavior will become known to all women, so that they will despise their husbands in their eyes, when they report, ‘King Ahasuerus commanded Queen Vashti to be brought in before him, but she did not come.’

18 Ş i în ziua aceasta crăiesele Persiei şi Mediei, cari vor afla de fapta împărătesei, vor vorbi tot aşa tuturor căpeteniilor împăratului: de aici va veni mult dispreţ şi mînie.

This very day the noble ladies of Persia and Media will say to all the king’s officials that they have heard of the behavior of the queen. Thus there will be excessive contempt and wrath.

19 D acă împăratul găseşte cu cale, să se dea poruncă din partea lui şi să se scrie în legile Perşilor şi Mezilor, cu arătare că nu trebuie să se calce, o poruncă împărătească, după care Vasti să nu se mai arate înaintea împăratului Ahaşveroş. Iar împăratul să dea vrednicia de împărăteasă alteia, mai bună decît ea.

If it pleases the king, let a royal decree go out from him, and let it be recorded in the laws of the Persians and the Medes, so that it will not be altered, that Vashti shall come no more before King Ahasuerus; and let the king give her royal position to another who is better than she.

20 P orunca împăratului se va vesti astfel în toată împărăţia lui, -căci este mare-şi toate femeile vor da cinste bărbaţilor lor, dela mare pînă la mic.``

When the king’s decree which he will make is proclaimed throughout all his empire (for it is great), all wives will honor their husbands, both great and small.”

21 P ărerea aceasta a fost primită de împărat şi de domnitori, şi împăratul a lucrat după cuvîntul lui Memucan.

And the reply pleased the king and the princes, and the king did according to the word of Memucan.

22 A trimes scrisori tuturor ţinuturilor din împărăţia lui, fiecărui ţinut după scrierea lui, şi fiecărui popor după limba lui; ele spuneau că orice bărbat trebuie să fie stăpîn în casa lui, şi că va vorbi limba poporului său.

Then he sent letters to all the king’s provinces, to each province in its own script, and to every people in their own language, that each man should be master in his own house, and speak in the language of his own people.