1 Î n al nouălea an al domniei lui Zedechia, în a zecea zi a lunii a zecea, Nebucadneţar, împăratul Babilonului, a venit cu toată oştirea lui împotriva Ierusalimului; a tăbărît înaintea lui, şi a ridicat întărituri de jur împrejur.

Now it came to pass in the ninth year of his reign, in the tenth month, on the tenth day of the month, that Nebuchadnezzar king of Babylon and all his army came against Jerusalem and encamped against it; and they built a siege wall against it all around.

2 C etatea a fost împresurată pînă la al unsprezecelea an al împăratului Zedechia.

So the city was besieged until the eleventh year of King Zedekiah.

3 Î n ziua a noua a lunii a patra, era mare foamete în cetate, şi nu era pîne pentru poporul ţării.

By the ninth day of the fourth month the famine had become so severe in the city that there was no food for the people of the land.

4 A tunci s'a făcut o spărtură în cetate; şi toţi oamenii de război au fugit noaptea, pe drumul porţii dintre cele două ziduri de lîngă grădina împăratului, pe cînd Haldeii înconjurau cetatea. Fugarii au apucat pe drumul care duce în cîmpie.

Then the city wall was broken through, and all the men of war fled at night by way of the gate between two walls, which was by the king’s garden, even though the Chaldeans were still encamped all around against the city. And the king went by way of the plain.

5 D ar oştirea Haldeilor a urmărit pe împărat, şi l -a ajuns în cîmpiile Ierihonului, şi toată oştirea lui s'a risipit dela el.

But the army of the Chaldeans pursued the king, and they overtook him in the plains of Jericho. All his army was scattered from him.

6 A u prins pe împărat, şi l-au suit la împăratul Babilonului la Ribla; şi s'a rostit o hotărîre împotriva lui.

So they took the king and brought him up to the king of Babylon at Riblah, and they pronounced judgment on him.

7 F iii lui Zedechia au fost junghiaţi în faţa lui; apoi lui Zedechia i-au scos ochii, l-au legat cu lanţuri de aramă, şi l-au dus la Babilon.

Then they killed the sons of Zedekiah before his eyes, put out the eyes of Zedekiah, bound him with bronze fetters, and took him to Babylon.

8 Î n ziua a şaptea a lunii a cincea, -era în anul al nouăsprezecelea al domniei lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, -a venit Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, slujitorul împăratului Babilonului, şi a intrat în Ierusalim.

And in the fifth month, on the seventh day of the month (which was the nineteenth year of King Nebuchadnezzar king of Babylon), Nebuzaradan the captain of the guard, a servant of the king of Babylon, came to Jerusalem.

9 A ars Casa Domnului, casa împăratului, şi toate casele Ierusalimului; a pus foc tuturor caselor cari aveau vreo însemnătate oarecare.

He burned the house of the Lord and the king’s house; all the houses of Jerusalem, that is, all the houses of the great, he burned with fire.

10 T oată oştirea Haldeilor, care era cu căpetenia străjerilor, a dărîmat zidurile dimprejurul Ierusalimului.

And all the army of the Chaldeans who were with the captain of the guard broke down the walls of Jerusalem all around.

11 N ebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat robi pe ceice mai rămăseseră în cetate din popor, pe cei ce fugiseră la împăratul Babilonului, şi pe cealaltă mulţime.

Then Nebuzaradan the captain of the guard carried away captive the rest of the people who remained in the city and the defectors who had deserted to the king of Babylon, with the rest of the multitude.

12 Î nsă căpetenia străjerilor a lăsat ca vieri şi lucrători de pămînt cîţiva din cei mai săraci din ţară.

But the captain of the guard left some of the poor of the land as vinedressers and farmers.

13 H aldeii au sfărîmat stîlpii de aramă din Casa Domnului, temeliile, marea de aramă care era în Casa Domnului, şi au dus arama în Babilon.

The bronze pillars that were in the house of the Lord, and the carts and the bronze Sea that were in the house of the Lord, the Chaldeans broke in pieces, and carried their bronze to Babylon.

14 A u luat cenuşarele, lopeţile, mucările, ceştile şi toate uneltele de aramă cu cari se făcea slujba.

They also took away the pots, the shovels, the trimmers, the spoons, and all the bronze utensils with which the priests ministered.

15 C ăpetenia străjerilor a mai luat şi tigăile pentru cărbuni şi lighenele, tot ce era de aur şi tot ce era de argint.

The firepans and the basins, the things of solid gold and solid silver, the captain of the guard took away.

16 C ei doi stîlpi, marea, şi temeliile, pe cari le făcuse Solomon pentru Casa Domnului, toate uneltele acestea de aramă aveau o greutate necunoscută.

The two pillars, one Sea, and the carts, which Solomon had made for the house of the Lord, the bronze of all these articles was beyond measure.

17 Î nălţimea unui stîlp era de optsprezece coţi, şi deasupra avea un coperiş de aramă, a cărui înălţime era de trei coţi; împrejurul coperişului era o împletitură în chip de reţea şi rodii, toate de aramă; tot aşa avea şi al doilea stîlp cu împletitura în chip de reţea.

The height of one pillar was eighteen cubits, and the capital on it was of bronze. The height of the capital was three cubits, and the network and pomegranates all around the capital were all of bronze. The second pillar was the same, with a network.

18 C ăpetenia străjerilor a luat pe marele preot Seraia, pe Ţefania, al doilea preot, şi pe cei trei păzitori ai pragului.

And the captain of the guard took Seraiah the chief priest, Zephaniah the second priest, and the three doorkeepers.

19 Ş i din cetate a luat un dregător care avea supt porunca lui pe oamenii de război, cinci oameni cari făceau parte din sfetnicii împăratului şi cari au fost găsiţi în cetate, pe logofătul căpeteniei oştirii, însărcinat să scrie la oaste pe poporul ţării, şi şasezeci de oameni din poporul ţării, cari se aflau în cetate.

He also took out of the city an officer who had charge of the men of war, five men of the king’s close associates who were found in the city, the chief recruiting officer of the army, who mustered the people of the land, and sixty men of the people of the land who were found in the city.

20 N ebuzaradan, căpetenia străjerilor, i -a luat, şi i -a dus la împăratul Babilonului la Ribla.

So Nebuzaradan, captain of the guard, took these and brought them to the king of Babylon at Riblah.

21 Î mpăratul Babilonului i -a lovit şi i -a omorît la Ribla, în ţara Hamatului. Ghedalia, dregător; uciderea lui.

Then the king of Babylon struck them and put them to death at Riblah in the land of Hamath. Thus Judah was carried away captive from its own land. Gedaliah Made Governor of Judah

22 Ş i Nebucadneţar, împăratul Babilonului, a pus pe poporul care mai rămăsese, şi pe care -l lăsase în ţara lui Iuda, supt porunca lui Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Şafan.

Then he made Gedaliah the son of Ahikam, the son of Shaphan, governor over the people who remained in the land of Judah, whom Nebuchadnezzar king of Babylon had left.

23 C înd au auzit toate căpeteniile oştilor, ei şi oamenii lor, că împăratul Babilonului a pus dregător pe Ghedalia, s'au dus la Ghedalia la Miţpa, şi anume: Ismael, fiul lui Netania, Iohanan, fiul lui Careab, Seraia, fiul lui Tanhumet, din Netofa, şi Iaazania, fiul lui Maacatitul, ei şi oamenii lor.

Now when all the captains of the armies, they and their men, heard that the king of Babylon had made Gedaliah governor, they came to Gedaliah at Mizpah—Ishmael the son of Nethaniah, Johanan the son of Careah, Seraiah the son of Tanhumeth the Netophathite, and Jaazaniah the son of a Maachathite, they and their men.

24 G hedalia le -a jurat, lor şi oamenilor lor, şi le -a zis:,, Să nu vă temeţi de nimic din partea slujitorilor Haldeilor; rămîneţi în ţară, slujiţi împăratului Babilonului, şi veţi duce -o bine.``

And Gedaliah took an oath before them and their men, and said to them, “Do not be afraid of the servants of the Chaldeans. Dwell in the land and serve the king of Babylon, and it shall be well with you.”

25 D ar în luna a şaptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elişama, din neamul împărătesc, a venit, însoţit de zece oameni, şi au lovit de moarte pe Ghedalia, ca şi pe Iudeii şi Haldeii cari erau cu el la Miţpa.

But it happened in the seventh month that Ishmael the son of Nethaniah, the son of Elishama, of the royal family, came with ten men and struck and killed Gedaliah, the Jews, as well as the Chaldeans who were with him at Mizpah.

26 A tunci tot poporul, dela cel mai mic pînă la cel mai mare, şi căpeteniile oştilor, s'au sculat şi au plecat în Egipt, pentru că le era frică de Haldei.

And all the people, small and great, and the captains of the armies, arose and went to Egypt; for they were afraid of the Chaldeans. Jehoiachin Released from Prison

27 Î n al treizeci şi şaptelea an al robiei lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, în a douăzeci şi şaptea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodac, împăratul Babilonului, în cel dintîi an al domniei lui, a înălţat capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, şi l -a scos din temniţă,

Now it came to pass in the thirty-seventh year of the captivity of Jehoiachin king of Judah, in the twelfth month, on the twenty-seventh day of the month, that Evil-Merodach king of Babylon, in the year that he began to reign, released Jehoiachin king of Judah from prison.

28 i -a vorbit cu bunătate, şi a pus scaunul lui de domnie mai pesus de scaunul de domnie al împăraţilor cari erau cu el la Babilon.

He spoke kindly to him, and gave him a more prominent seat than those of the kings who were with him in Babylon.

29 I -a schimbat hainele de temniţă, şi Ioiachin a mîncat totdeauna la masa lui, în tot timpul vieţii lui.

So Jehoiachin changed from his prison garments, and he ate bread regularly before the king all the days of his life.

30 Î mpăratul i -a îngrijit necurmat de hrana de toate zilele, în tot timpul vieţii lui

And as for his provisions, there was a regular ration given him by the king, a portion for each day, all the days of his life.