1 C uvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.

The words of King Lemuel, the utterance which his mother taught him:

2 C e să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?

What, my son? And what, son of my womb? And what, son of my vows?

3 N u-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.

Do not give your strength to women, Nor your ways to that which destroys kings.

4 N u se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;

It is not for kings, O Lemuel, It is not for kings to drink wine, Nor for princes intoxicating drink;

5 c a nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

Lest they drink and forget the law, And pervert the justice of all the afflicted.

6 D aţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;

Give strong drink to him who is perishing, And wine to those who are bitter of heart.

7 c a să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -

Let him drink and forget his poverty, And remember his misery no more.

8 D eschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!

Open your mouth for the speechless, In the cause of all who are appointed to die.

9 D eschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

Open your mouth, judge righteously, And plead the cause of the poor and needy. The Virtuous Wife

10 C ine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.

Who can find a virtuous wife? For her worth is far above rubies.

11 I nima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.

The heart of her husband safely trusts her; So he will have no lack of gain.

12 E a îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.

She does him good and not evil All the days of her life.

13 E a face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.

She seeks wool and flax, And willingly works with her hands.

14 E a este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.

She is like the merchant ships, She brings her food from afar.

15 E a se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

She also rises while it is yet night, And provides food for her household, And a portion for her maidservants.

16 S e gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -

She considers a field and buys it; From her profits she plants a vineyard.

17 E a îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.

She girds herself with strength, And strengthens her arms.

18 V ede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.

She perceives that her merchandise is good, And her lamp does not go out by night.

19 E a pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.

She stretches out her hands to the distaff, And her hand holds the spindle.

20 E a îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.

She extends her hand to the poor, Yes, she reaches out her hands to the needy.

21 N u se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.

She is not afraid of snow for her household, For all her household is clothed with scarlet.

22 E a îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.

She makes tapestry for herself; Her clothing is fine linen and purple.

23 B ărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.

Her husband is known in the gates, When he sits among the elders of the land.

24 E a face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.

She makes linen garments and sells them, And supplies sashes for the merchants.

25 E a este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.

Strength and honor are her clothing; She shall rejoice in time to come.

26 E a deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.

She opens her mouth with wisdom, And on her tongue is the law of kindness.

27 E a veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.

She watches over the ways of her household, And does not eat the bread of idleness.

28 F iii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:

Her children rise up and call her blessed; Her husband also, and he praises her:

29 M ulte fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``

“Many daughters have done well, But you excel them all.”

30 D esmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

Charm is deceitful and beauty is passing, But a woman who fears the Lord, she shall be praised.

31 R ăsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii

Give her of the fruit of her hands, And let her own works praise her in the gates.