Iov 29 ~ Job 29

picture

1 I ov a luat din nou cuvîntul în pilde, şi a zis:

Job further continued his discourse, and said:

2 O h! cum nu pot să fiu ca în lunile trecute, ca în zilele cînd mă păzea Dumnezeu,

“Oh, that I were as in months past, As in the days when God watched over me;

3 c înd candela Lui strălucea deasupra capului meu, şi Lumina lui mă călăuzea în întunerec!

When His lamp shone upon my head, And when by His light I walked through darkness;

4 C um nu sînt ca în zilele puterii mele, cînd Dumnezeu veghea ca un prieten peste cortul meu,

Just as I was in the days of my prime, When the friendly counsel of God was over my tent;

5 c înd Cel Atotputernic încă era cu mine, şi cînd copiii mei stăteau în jurul meu;

When the Almighty was yet with me, When my children were around me;

6 c înd mi se scăldau paşii în smîntînă, şi stînca vărsa lîngă mine pîraie de untdelemn!

When my steps were bathed with cream, And the rock poured out rivers of oil for me!

7 D acă ieşeam să mă duc la poarta cetăţii, şi dacă îmi pregăteam un scaun în piaţă,

“When I went out to the gate by the city, When I took my seat in the open square,

8 t inerii se trăgeau înapoi la apropierea mea, bătrînii se sculau şi stăteau în picioare.

The young men saw me and hid, And the aged arose and stood;

9 M ai marii îşi opriau cuvîntările, şi îşi puneau mîna la gură.

The princes refrained from talking, And put their hand on their mouth;

10 G lasul căpeteniilor tăcea, şi li se lipea limba de cerul gurii.

The voice of nobles was hushed, And their tongue stuck to the roof of their mouth.

11 U rechea care mă auzea, mă numea fericit, ochiul care mă vedea mă lăuda.

When the ear heard, then it blessed me, And when the eye saw, then it approved me;

12 C ăci scăpam pe săracul care cerea ajutor, şi pe orfanul lipsit de sprijin.

Because I delivered the poor who cried out, The fatherless and the one who had no helper.

13 B inecuvîntarea nenorocitului venea peste mine, umpleam de bucurie inima văduvei.

The blessing of a perishing man came upon me, And I caused the widow’s heart to sing for joy.

14 M ă îmbrăcam cu dreptatea şi -i slujeam de îmbrăcăminte, neprihănirea îmi era manta şi turban.

I put on righteousness, and it clothed me; My justice was like a robe and a turban.

15 O rbului îi eram ochi, şi şchiopului picior.

I was eyes to the blind, And I was feet to the lame.

16 C elor nenorociţi le eram tată, şi cercetam pricina celui necunoscut.

I was a father to the poor, And I searched out the case that I did not know.

17 R upeam falca celui nedrept, şi -i smulgeam prada din dinţi.

I broke the fangs of the wicked, And plucked the victim from his teeth.

18 A tunci ziceam:,În cuibul meu voi muri, zilele mele vor fi multe ca nisipul.

“Then I said, ‘I shall die in my nest, And multiply my days as the sand.

19 A pa va pătrunde în rădăcinile mele, roua va sta toată noaptea peste ramurile mele.

My root is spread out to the waters, And the dew lies all night on my branch.

20 S lava mea va înverzi neîncetat, şi arcul îmi va întineri în mînă.`

My glory is fresh within me, And my bow is renewed in my hand.’

21 O amenii mă ascultau şi aşteptau, tăceau înaintea sfaturilor mele.

“ Men listened to me and waited, And kept silence for my counsel.

22 D upă cuvîntările mele, niciunul nu răspundea, şi cuvîntul meu era pentru toţi o rouă binefăcătoare.

After my words they did not speak again, And my speech settled on them as dew.

23 M ă aşteptau ca pe ploaie, căscau gura ca după ploaia de primăvară.

They waited for me as for the rain, And they opened their mouth wide as for the spring rain.

24 C înd li se muia inima, le zîmbeam. şi nu puteau izgoni seninătatea de pe fruntea mea.

If I mocked at them, they did not believe it, And the light of my countenance they did not cast down.

25 Î mi plăcea să mă duc la ei, şi mă aşezam în fruntea lor; eram ca un împărat în mijlocul unei oştiri, ca un mîngîietor lîngă nişte întristaţi.

I chose the way for them, and sat as chief; So I dwelt as a king in the army, As one who comforts mourners.