1 I oram, fiul lui Ahab, a început să domnească peste Israel la Samaria, în al optsprezecelea an al lui Iosafat, împăratul lui Iuda. A domnit doisprezece ani.

Now Jehoram the son of Ahab became king over Israel at Samaria in the eighteenth year of Jehoshaphat king of Judah, and reigned twelve years.

2 E l a făcut ce este rău înaintea Domnului, totuş nu ca tatăl său şi ca mama sa. A răsturnat stîlpii lui Baal, pe cari -i făcuse tatăl său;

And he did evil in the sight of the Lord, but not like his father and mother; for he put away the sacred pillar of Baal that his father had made.

3 d ar s'a dedat la păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască, şi nu s'a abătut dela ele.

Nevertheless he persisted in the sins of Jeroboam the son of Nebat, who had made Israel sin; he did not depart from them.

4 M eşa, împăratul Moabului, avea turme mari şi plătea împăratului lui Israel un bir de o sută de mii de miei şi o sută de mii de berbeci cu lîna lor.

Now Mesha king of Moab was a sheepbreeder, and he regularly paid the king of Israel one hundred thousand lambs and the wool of one hundred thousand rams.

5 L a moartea lui Ahab, împăratul Moabului s'a răsculat împotriva împăratului lui Israel.

But it happened, when Ahab died, that the king of Moab rebelled against the king of Israel.

6 Î mpăratul Ioram a ieşit atunci din Samaria, şi a numărat pe tot Israelul.

So King Jehoram went out of Samaria at that time and mustered all Israel.

7 A pornit, şi a trimes să spună lui Iosafat, împăratul lui Iuda:,,Împăratul Moabului s'a răsculat împotriva mea; vrei să vii cu mine să luptăm împotriva Moabului?`` Iosafat a răspuns:,, Voi merge, eu ca tine, poporul meu ca poporul tău, caii mei ca ai tăi.``

Then he went and sent to Jehoshaphat king of Judah, saying, “The king of Moab has rebelled against me. Will you go with me to fight against Moab?” And he said, “I will go up; I am as you are, my people as your people, my horses as your horses.”

8 Ş i a zis:,, Pe care drum să ne suim?`` Ioram a zis:,, Pe drumul care duce în pustia Edomului.``

Then he said, “Which way shall we go up?” And he answered, “By way of the Wilderness of Edom.”

9 Î mpăratul lui Israel, împăratul lui Iuda şi împăratul Edomului, au plecat; şi, după un drum de şapte zile, n'au avut apă pentru oştire şi pentru vitele cari veneau după ea.

So the king of Israel went with the king of Judah and the king of Edom, and they marched on that roundabout route seven days; and there was no water for the army, nor for the animals that followed them.

10 A tunci împăratul lui Israel a zis:,, Vai! Domnul a chemat pe aceşti trei împăraţi ca să -i dea în mînile Moabului!``

And the king of Israel said, “Alas! For the Lord has called these three kings together to deliver them into the hand of Moab.”

11 D ar Iosafat a zis:,, Nu este aici nici un prooroc al Domnului, prin care să putem întreba pe Domnul?`` Unul din slujitorii împăratului lui Israel a răspuns:,, Este aici Elisei, fiul lui Şafat, care turna apă pe mînile lui Ilie.``

But Jehoshaphat said, “ Is there no prophet of the Lord here, that we may inquire of the Lord by him?” So one of the servants of the king of Israel answered and said, “Elisha the son of Shaphat is here, who poured water on the hands of Elijah.”

12 Ş i Iosafat a zis:,, Cuvîntul Domnului este cu el.`` Împăratul lui Israel, Iosafat, şi împăratul Edomului s'au pogorît la el.

And Jehoshaphat said, “The word of the Lord is with him.” So the king of Israel and Jehoshaphat and the king of Edom went down to him.

13 E lisei a zis împăratului lui Israel:,, Ce am eu a face cu tine? Du-te la proorocii tatălui tău şi la proorocii mamei tale.`` Şi împăratul lui Israel i -a zis:,, Nu! căci Domnul a chemat pe aceşti trei împăraţi ca să -i dea în mînile Moabului!``

Then Elisha said to the king of Israel, “What have I to do with you? Go to the prophets of your father and the prophets of your mother.” But the king of Israel said to him, “No, for the Lord has called these three kings together to deliver them into the hand of Moab.”

14 E lisei a zis:,, Viu este Domnul oştirilor, al cărui slujitor sînt, că, dacă n'aş avea în vedere pe Iosafat, împăratul lui Iuda, pe tine nu te-aş băga de loc în seamă, şi nici nu m'aş uita la tine.

And Elisha said, “ As the Lord of hosts lives, before whom I stand, surely were it not that I regard the presence of Jehoshaphat king of Judah, I would not look at you, nor see you.

15 A cum aduceţi-mi un cîntăreţ cu arfa.`` Şi pe cînd cînta cîntăreţul din arfă, mîna Domnului a fost peste Elisei.

But now bring me a musician.” Then it happened, when the musician played, that the hand of the Lord came upon him.

16 Ş i a zis:,, Aşa vorbeşte Domnul:,, Faceţi gropi în valea aceasta, groapă lîngă groapă!

And he said, “Thus says the Lord: ‘Make this valley full of ditches.’

17 C ăci aşa vorbeşte Domnul:, Nu veţi vedea vînt şi nu veţi vedea ploaie, dar totuş valea aceasta se va umplea de apă, şi veţi bea, voi, turmele voastre şi vitele voastre.

For thus says the Lord: ‘You shall not see wind, nor shall you see rain; yet that valley shall be filled with water, so that you, your cattle, and your animals may drink.’

18 D ar aceasta este puţin lucru înaintea Domnului. El va da pe Moab în mînile voastre;

And this is a simple matter in the sight of the Lord; He will also deliver the Moabites into your hand.

19 v eţi sfărîma toate cetăţile întărite şi toate cetăţile alese, veţi tăia toţi copacii cei buni, veţi astupa toate izvoarele de apă, şi veţi strica cu pietre toate ogoarele cele mai bune.``

Also you shall attack every fortified city and every choice city, and shall cut down every good tree, and stop up every spring of water, and ruin every good piece of land with stones.”

20 Ş i dimineaţa, în clipa cînd se aducea jertfa, iată că a venit apa de pe drumul Edomului, şi s'a umplut ţara de apă.

Now it happened in the morning, when the grain offering was offered, that suddenly water came by way of Edom, and the land was filled with water.

21 Î nsă, toţi Moabiţii, auzind că împăraţii se suie să lupte împotriva lor, au chemat pe toţi cei în vîrstă să poarte armele şi mai mari chiar, şi au stătut la hotar.

And when all the Moabites heard that the kings had come up to fight against them, all who were able to bear arms and older were gathered; and they stood at the border.

22 S 'au sculat disdedimineaţă, şi cînd a strălucit soarele peste ape, Moabiţii au văzut în faţa lor apele roşi ca sîngele.

Then they rose up early in the morning, and the sun was shining on the water; and the Moabites saw the water on the other side as red as blood.

23 E i au zis:,, Este sînge! Împăraţii au scos sabia între ei, s'au tăiat unii pe alţii; acum, la pradă, Moabiţi!``

And they said, “This is blood; the kings have surely struck swords and have killed one another; now therefore, Moab, to the spoil!”

24 Ş i au mers împotriva taberei lui Israel. Dar Israel s'a sculat, şi a bătut pe Moab, care a luat -o la fugă dinaintea lor. Au pătruns în ţară, şi au bătut pe Moab.

So when they came to the camp of Israel, Israel rose up and attacked the Moabites, so that they fled before them; and they entered their land, killing the Moabites.

25 A u sfărîmat cetăţile, au aruncat fiecare pietre, în toate ogoarele cele mai bune şi le-au umplut cu pietre au astupat toate izvoarele de apă, şi au tăiat toţi copacii cei buni; prăştiaşii au înconjurat şi au bătut Chir-Hareset, din care n'au lăsat decît pietrele.

Then they destroyed the cities, and each man threw a stone on every good piece of land and filled it; and they stopped up all the springs of water and cut down all the good trees. But they left the stones of Kir Haraseth intact. However the slingers surrounded and attacked it.

26 Î mpăratul Moabului, văzînd că fusese înfrînt în luptă, a luat cu el şapte sute de oameni, cari scoteau sabia, să-şi croiască drum pînă la împăratului Edomului; dar n'au putut.

And when the king of Moab saw that the battle was too fierce for him, he took with him seven hundred men who drew swords, to break through to the king of Edom, but they could not.

27 A luat atunci pe fiul său întîi născut, care trebuia să domnească în locul lui, şi l -a adus ca ardere de tot pe zid. Şi o mare mînie a cuprins pe Israel, care s'a depărtat de împăratul Moabului, şi s'a întors în ţară.

Then he took his eldest son who would have reigned in his place, and offered him as a burnt offering upon the wall; and there was great indignation against Israel. So they departed from him and returned to their own land.