1 P etru şi Ioan se suiau împreună la Templu, la ceasul rugăciunii: era ceasul al nouălea.

Now Peter and John went up together to the temple at the hour of prayer, the ninth hour.

2 A colo era un om olog din naştere, care era dus şi pus în toate zilele la poarta Templului, numită,, Frumoasă``, ca să ceară de milă dela cei ce intrau în Templu.

And a certain man lame from his mother’s womb was carried, whom they laid daily at the gate of the temple which is called Beautiful, to ask alms from those who entered the temple;

3 O mul acesta, cînd a văzut pe Petru şi pe Ioan că voiau să intre în Templu, le -a cerut milostenie.

who, seeing Peter and John about to go into the temple, asked for alms.

4 P etru, ca şi Ioan, s'a uitat ţintă la el, şi a zis:,, Uită-te la noi!``

And fixing his eyes on him, with John, Peter said, “Look at us.”

5 Ş i el se uita la ei cu luare aminte, şi aştepta să capete ceva dela ei.

So he gave them his attention, expecting to receive something from them.

6 A tunci Petru i -a zis:,, Argint şi aur, n'am; dar ce am, îţi dau: În Numele lui Isus Hristos din Nazaret, scoală-te şi umblă!``

Then Peter said, “Silver and gold I do not have, but what I do have I give you: In the name of Jesus Christ of Nazareth, rise up and walk.”

7 L -a apucat de mîna dreaptă, şi l -a ridicat în sus. Îndată i s'au întărit tălpile şi glesnele;

And he took him by the right hand and lifted him up, and immediately his feet and ankle bones received strength.

8 d intr'o săritură a fost în picioare, şi a început să umble. A intrat cu ei în Templu, umblînd, sărind, şi lăudînd pe Dumnezeu.

So he, leaping up, stood and walked and entered the temple with them—walking, leaping, and praising God.

9 T ot norodul l -a văzut umblînd şi lăudînd pe Dumnezeu.

And all the people saw him walking and praising God.

10 Î l cunoşteau că era cel ce şedea la poarta,, Frumoasă`` a Templului, ca să ceară de pomană, şi s'au umplut de uimire şi de mirare pentru cele ce i se întîmplaseră.

Then they knew that it was he who sat begging alms at the Beautiful Gate of the temple; and they were filled with wonder and amazement at what had happened to him. Preaching in Solomon’s Portico

11 F iindcă el se ţinea de Petru şi de Ioan, tot norodul, mirat, a alergat la ei în pridvorul zis al lui Solomon.

Now as the lame man who was healed held on to Peter and John, all the people ran together to them in the porch which is called Solomon’s, greatly amazed.

12 P etru, cînd a văzut lucrul acesta, a luat cuvîntul, şi a zis norodului:,, Bărbaţi Israeliţi, pentruce vă miraţi de lucrul acesta? Dece vă uitaţi cu ochii ţintă la noi, ca şi cum prin puterea noastră sau prin cucernicia noastră am fi făcut pe omul acesta să umble?

So when Peter saw it, he responded to the people: “Men of Israel, why do you marvel at this? Or why look so intently at us, as though by our own power or godliness we had made this man walk?

13 D umnezeul lui Avraam, Isaac şi Iacov, Dumnezeul părinţilor noştri, a proslăvit pe Robul Său Isus, pe care voi L-aţi dat în mîna lui Pilat; şi v'aţi lepădat de El înaintea lui, măcar că el era de părere să -I dea drumul.

The God of Abraham, Isaac, and Jacob, the God of our fathers, glorified His Servant Jesus, whom you delivered up and denied in the presence of Pilate, when he was determined to let Him go.

14 V oi v'aţi lepădat de Cel Sfînt şi Neprihănit, şi aţi cerut să vi se dăruiască un ucigaş.

But you denied the Holy One and the Just, and asked for a murderer to be granted to you,

15 A ţi omorît pe Domnul vieţii, pe care Dumnezeu L -a înviat din morţi; noi sîntem martori ai Lui.

and killed the Prince of life, whom God raised from the dead, of which we are witnesses.

16 P rin credinţa în Numele lui Isus, a întărit Numele Lui pe omul acesta, pe care -l vedeţi şi -l cunoaşteţi; credinţa în El a dat omului acestuia o tămăduire deplină, cum vedeţi cu toţii.

And His name, through faith in His name, has made this man strong, whom you see and know. Yes, the faith which comes through Him has given him this perfect soundness in the presence of you all.

17 Ş i acum, fraţilor, ştiu că din neştiinţă aţi făcut aşa, ca şi mai marii voştri.

“Yet now, brethren, I know that you did it in ignorance, as did also your rulers.

18 D ar Dumnezeu a împlinit astfel ce vestise mai înainte prin gura tuturor proorocilor Lui: că, adică, Hristosul Său va pătimi.

But those things which God foretold by the mouth of all His prophets, that the Christ would suffer, He has thus fulfilled.

19 P ocăiţi-vă dar, şi întoarceţi-vă la Dumnezeu, pentru ca să vi se şteargă păcatele, ca să vină dela Domnul vremile de înviorare,

Repent therefore and be converted, that your sins may be blotted out, so that times of refreshing may come from the presence of the Lord,

20 ş i să trimeată pe Cel ce a fost rînduit mai dinainte pentru voi: pe Isus Hristos,

and that He may send Jesus Christ, who was preached to you before,

21 p e care cerul trebuie să -L primească, pînă la vremile aşezării din nou a tuturor lucrurilor: despre aceste vremi a vorbit Dumnezeu prin gura tuturor sfinţilor Săi prooroci din vechime.

whom heaven must receive until the times of restoration of all things, which God has spoken by the mouth of all His holy prophets since the world began.

22 Î n adevăr, Moise a zis părinţilor noştri:,, Domnul, Dumnezeul vostru, vă va ridica dintre fraţii voştri un prooroc ca mine; pe El să -L ascultaţi în tot ce vă va spune.

For Moses truly said to the fathers, ‘The L ord your God will raise up for you a Prophet like me from your brethren. Him you shall hear in all things, whatever He says to you.

23 Ş i oricine nu va asculta de Proorocul acela, va fi nimicit cu desăvîrşire din mijlocul norodului.``

And it shall be that every soul who will not hear that Prophet shall be utterly destroyed from among the people.’

24 D easemenea toţi proorocii, dela Samuel şi ceilalţi, cari au urmat după el, şi au vorbit, au vestit zilele acestea.

Yes, and all the prophets, from Samuel and those who follow, as many as have spoken, have also foretold these days.

25 V oi sînteţi fiii proorocilor şi ai legămîntului, pe care l -a făcut Dumnezeu cu părinţii noştri, cînd a zis lui Avraam:,, Toate neamurile pămîntului vor fi binecuvîntate în sămînţa ta.``

You are sons of the prophets, and of the covenant which God made with our fathers, saying to Abraham, ‘And in your seed all the families of the earth shall be blessed.’

26 D umnezeu, după ce a ridicat pe Robul Său Isus, L -a trimes mai întîi vouă, ca să vă binecuvînteze, întorcînd pe fiecare din voi dela fărădelegile sale.``

To you first, God, having raised up His Servant Jesus, sent Him to bless you, in turning away every one of you from your iniquities.”