1 C înd a văzut Isus noroadele, S'a suit pe munte; şi dupăce a şezut jos, ucenicii Lui s'au apropiat de El.

And seeing the multitudes, He went up on a mountain, and when He was seated His disciples came to Him.

2 A poi a început să vorbească şi să -i înveţe astfel:

Then He opened His mouth and taught them, saying:

3 F erice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor!

“Blessed are the poor in spirit, For theirs is the kingdom of heaven.

4 F erice de ceice plîng, căci ei vor fi mîngîiaţi!

Blessed are those who mourn, For they shall be comforted.

5 F erice de cei blînzi, căci ei vor moşteni pămîntul!

Blessed are the meek, For they shall inherit the earth.

6 F erice de cei flămînzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi!

Blessed are those who hunger and thirst for righteousness, For they shall be filled.

7 F erice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă!

Blessed are the merciful, For they shall obtain mercy.

8 F erice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu!

Blessed are the pure in heart, For they shall see God.

9 F erice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu!

Blessed are the peacemakers, For they shall be called sons of God.

10 F erice de cei prigoniţi din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăţia cerurilor!

Blessed are those who are persecuted for righteousness’ sake, For theirs is the kingdom of heaven.

11 F erice va fi de voi cînd, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni, şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră!

“Blessed are you when they revile and persecute you, and say all kinds of evil against you falsely for My sake.

12 B ucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentrucă răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe proorocii, cari au fost înainte de voi.

Rejoice and be exceedingly glad, for great is your reward in heaven, for so they persecuted the prophets who were before you. Believers Are Salt and Light

13 V oi sînteţi sarea pămîntului. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăş puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic decît să fie lepădată afară, şi călcată în picioare de oameni.

“You are the salt of the earth; but if the salt loses its flavor, how shall it be seasoned? It is then good for nothing but to be thrown out and trampled underfoot by men.

14 V oi sînteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte, nu poate să rămînă ascunsă.

“You are the light of the world. A city that is set on a hill cannot be hidden.

15 Ş i oamenii n'aprind lumina ca s'o pună supt obroc, ci o pun în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă.

Nor do they light a lamp and put it under a basket, but on a lampstand, and it gives light to all who are in the house.

16 T ot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune, şi să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri.

Let your light so shine before men, that they may see your good works and glorify your Father in heaven. Christ Fulfills the Law

17 S ă nu credeţi că am venit să stric Legea sau Proorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc.

“Do not think that I came to destroy the Law or the Prophets. I did not come to destroy but to fulfill.

18 C ăci adevărat vă spun, cîtă vreme nu va trece cerul şi pămîntul, nu va trece o iotă sau o frîntură de slovă din Lege, înainte ca să se fi întîmplat toate lucrurile.

For assuredly, I say to you, till heaven and earth pass away, one jot or one tittle will by no means pass from the law till all is fulfilled.

19 A şa că, ori cine va strica una din cele mai mici din aceste porunci, şi va învăţa pe oameni aşa, va fi chemat cel mai mic în Împărăţia cerurilor; dar oricine le va păzi, şi va învăţa pe alţii să le păzească, va fi chemat mare în Împărăţia cerurilor.

Whoever therefore breaks one of the least of these commandments, and teaches men so, shall be called least in the kingdom of heaven; but whoever does and teaches them, he shall be called great in the kingdom of heaven.

20 C ăci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece neprihănirea cărturarilor şi a Fariseilor, cu niciun chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.

For I say to you, that unless your righteousness exceeds the righteousness of the scribes and Pharisees, you will by no means enter the kingdom of heaven. Murder Begins in the Heart

21 A ţi auzit că s'a zis celor din vechime:, Să nu ucizi; oricine va ucide, va cădea supt pedeapsa judecăţii.`

“You have heard that it was said to those of old, ‘You shall not murder, and whoever murders will be in danger of the judgment.’

22 D ar Eu vă spun că ori şi cine se mînie pe fratele său, va cădea supt pedeapsa judecăţii; şi oricine va zice fratelui său:, Prostule!` va cădea supt pedeapsa Soborului; iar oricine -i va zice:, Nebunule`, va cădea supt pedeapsa focului gheenei.

But I say to you that whoever is angry with his brother without a cause shall be in danger of the judgment. And whoever says to his brother, ‘Raca!’ shall be in danger of the council. But whoever says, ‘You fool!’ shall be in danger of hell fire.

23 A şa că, dacă îţi aduci darul la altar, şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,

Therefore if you bring your gift to the altar, and there remember that your brother has something against you,

24 l asă-ţi darul acolo înaintea altarului, şi du-te întîi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi darul.

leave your gift there before the altar, and go your way. First be reconciled to your brother, and then come and offer your gift.

25 C aută de te împacă de grab cu pîrîşul tău, cîtă vreme eşti cu el pe drum; ca nu cumva pîrîşul să te dea pe mîna judecătorului, judecătorul să te dea pe mîna temnicerului, şi să fii aruncat în temniţă.

Agree with your adversary quickly, while you are on the way with him, lest your adversary deliver you to the judge, the judge hand you over to the officer, and you be thrown into prison.

26 A devărat îţi spun că nu vei ieşi deacolo pînă nu vei plăti cel din urmă bănuţ.``

Assuredly, I say to you, you will by no means get out of there till you have paid the last penny. Adultery in the Heart

27 A ţi auzit că s'a zis celor din vechime:,, Să nu preacurveşti.``

“You have heard that it was said to those of old, ‘You shall not commit adultery.’

28 D ar Eu vă spun că ori şi cine se uită la o femeie, ca s'o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui.

But I say to you that whoever looks at a woman to lust for her has already committed adultery with her in his heart.

29 D acă deci ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate -l şi leapădă -l dela tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale, şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.

If your right eye causes you to sin, pluck it out and cast it from you; for it is more profitable for you that one of your members perish, than for your whole body to be cast into hell.

30 D acă mîna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie -o şi leapădă -o dela tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale, şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.

And if your right hand causes you to sin, cut it off and cast it from you; for it is more profitable for you that one of your members perish, than for your whole body to be cast into hell. Marriage Is Sacred and Binding

31 S 'a zis iarăş:,, Oricine îşi va lăsa nevasta, să -i dea o carte de despărţire.``

“Furthermore it has been said, ‘Whoever divorces his wife, let him give her a certificate of divorce.’

32 D ar Eu vă spun că ori şi cine îşi va lăsa nevasta, afară numai de pricină de curvie, îi dă prilej să preacurvească; şi cine va lua de nevastă pe cea lăsată de bărbat, preacurveşte.

But I say to you that whoever divorces his wife for any reason except sexual immorality causes her to commit adultery; and whoever marries a woman who is divorced commits adultery. Jesus Forbids Oaths

33 A ţi mai auzit iarăş că s'a zis celor din vechime:,, Să nu juri strîmb; ci să împlineşti faţă de Domnul jurămintele tale.``

“Again you have heard that it was said to those of old, ‘You shall not swear falsely, but shall perform your oaths to the Lord.’

34 D ar Eu vă spun: Să nu juraţi nicidecum; nici pe cer, pentru că este scaunul de domnie al lui Dumnezeu;

But I say to you, do not swear at all: neither by heaven, for it is God’s throne;

35 n ici pe pămînt, pentru că este aşternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentrucă este cetatea marelui Împărat.

nor by the earth, for it is His footstool; nor by Jerusalem, for it is the city of the great King.

36 S ă nu juri nici pe capul tău, căci nu poţi face un singur păr alb sau negru.

Nor shall you swear by your head, because you cannot make one hair white or black.

37 F elul vostru de vorbire să fie:,, Da, da; nu, nu``; ce trece peste aceste cuvinte, vine dela cel rău.

But let your ‘Yes’ be ‘Yes,’ and your ‘No,’ ‘No.’ For whatever is more than these is from the evil one. Go the Second Mile

38 A ţi auzit că s'a zis:,, Ochi pentru ochi, şi dinte pentru dinte.``

“You have heard that it was said, ‘An eye for an eye and a tooth for a tooth.’

39 D ar Eu vă spun: Să nu vă împotriviţi celui ce vă face rău. Ci, oricui te loveşte peste obrazul drept, întoarce -i şi pe celalt.

But I tell you not to resist an evil person. But whoever slaps you on your right cheek, turn the other to him also.

40 O rişicui vrea să se judece cu tine, şi să-ţi ia haina, lasă -i şi cămaşa.

If anyone wants to sue you and take away your tunic, let him have your cloak also.

41 D acă te sileşte cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două.

And whoever compels you to go one mile, go with him two.

42 C elui ce-ţi cere, dă -i; şi nu întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute dela tine.

Give to him who asks you, and from him who wants to borrow from you do not turn away. Love Your Enemies

43 A ţi auzit că s'a zis:,, Să iubeşti pe aproapele tău, şi să urăşti pe vrăjmaşul tău.``

“You have heard that it was said, ‘You shall love your neighbor and hate your enemy.’

44 D ar Eu vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvîntaţi pe cei ce vă blastămă, faceţi bine celorce vă urăsc, şi rugaţi-vă pentru ceice vă asupresc şi vă prigonesc,

But I say to you, love your enemies, bless those who curse you, do good to those who hate you, and pray for those who spitefully use you and persecute you,

45 c a să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni, şi dă ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.

that you may be sons of your Father in heaven; for He makes His sun rise on the evil and on the good, and sends rain on the just and on the unjust.

46 D acă iubiţi numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi? Nu fac aşa şi vameşii?

For if you love those who love you, what reward have you? Do not even the tax collectors do the same?

47 Ş i dacă îmbrăţişaţi cu dragoste numai pe fraţii voştri, ce lucru neobicinuit faceţi? Oare păgînii nu fac la fel?

And if you greet your brethren only, what do you do more than others? Do not even the tax collectors do so?

48 V oi fiţi dar desăvîrşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvîrşit.

Therefore you shall be perfect, just as your Father in heaven is perfect.