1 C uvîntul Domnului mi -a vorbit astfel:

Again the word of the Lord came to me, saying,

2 F iul omului, vorbeşte copiilor poporului tău, şi spune-le:, Cînd voi aduce sabia peste vreo ţară, şi poporul ţării va lua din mijlocul lui pe un om oare care, şi -l va pune ca străjer, -

“Son of man, speak to the children of your people, and say to them: ‘When I bring the sword upon a land, and the people of the land take a man from their territory and make him their watchman,

3 d acă omul acela va vedea venind sabia asupra ţării, va suna din trîmbiţă, şi va da de ştire poporului,

when he sees the sword coming upon the land, if he blows the trumpet and warns the people,

4 ş i dacă cel ce va auzi sunetul trîmbiţei nu se va feri, şi va veni sabia şi -l va prinde, sîngele lui să cadă asupra capului lui.

then whoever hears the sound of the trumpet and does not take warning, if the sword comes and takes him away, his blood shall be on his own head.

5 F iindcă a auzit sunetul trîmbiţei, şi nu s'a ferit, de aceea sîngele lui să cadă asupra lui; dar dacă se va feri, îşi va scăpa viaţa.

He heard the sound of the trumpet, but did not take warning; his blood shall be upon himself. But he who takes warning will save his life.

6 D acă însă străjerul va vedea venind sabia, şi nu va suna din trîmbiţă, şi dacă poporul nu va fi înştiinţat, şi va veni sabia şi va răpi viaţa vreunui om, omul acela va pieri din pricina nelegiurii lui, dar voi cere sîngele lui din mîna străjerului.`

But if the watchman sees the sword coming and does not blow the trumpet, and the people are not warned, and the sword comes and takes any person from among them, he is taken away in his iniquity; but his blood I will require at the watchman’s hand.’

7 A cum, fiul omului, te-am pus străjer peste casa lui Israel. Tu trebuie să asculţi Cuvîntul care iese din gura Mea, şi să -i înştiinţezi din partea Mea.

“So you, son of man: I have made you a watchman for the house of Israel; therefore you shall hear a word from My mouth and warn them for Me.

8 C înd zic celui rău:, Răule, vei muri negreşit!` şi tu nu -i spui, ca să -l întorci de la calea lui cea rea, răul acela va muri în nelegiuirea lui, dar sîngele lui îl voi cere din mîna ta.

When I say to the wicked, ‘O wicked man, you shall surely die!’ and you do not speak to warn the wicked from his way, that wicked man shall die in his iniquity; but his blood I will require at your hand.

9 D ar dacă vei înştiinţa pe cel rău, ca să se întoarcă dela calea lui, şi el nu se va întoarce, va muri în nelegiuirea lui, dar tu îţi vei mîntui sufletul.

Nevertheless if you warn the wicked to turn from his way, and he does not turn from his way, he shall die in his iniquity; but you have delivered your soul.

10 S pune dar, fiul omului, casei lui Israel:, Voi cu drept cuvînt ziceţi:, Fărădelegile şi păcatele noastre sînt asupra noastră, şi din pricina lor tînjim; cum am putea să trăim?`

“Therefore you, O son of man, say to the house of Israel: ‘Thus you say, “If our transgressions and our sins lie upon us, and we pine away in them, how can we then live?”’

11 S pune-le:, Pe viaţa Mea, zice Domnul Dumnezeu, că nu doresc moartea păcătosului, ci să se întoarcă dela calea lui şi să trăiască. Întoarceţi-vă, întoarceţi-vă dela calea voastră cea rea! Pentruce vreţi să muriţi voi, casa lui Israel?` -

Say to them: ‘ As I live,’ says the Lord God, ‘I have no pleasure in the death of the wicked, but that the wicked turn from his way and live. Turn, turn from your evil ways! For why should you die, O house of Israel?’ The Fairness of God’s Judgment

12 Ş i tu, fiul omului, spune copiilor poporului tău:, Neprihănirea celui neprihănit nu -l va mîntui în ziua fărădelegii lui, şi cel rău nu va cădea lovit de răutatea lui, în ziua cînd se va întoarce dela ea, după cum nici cel neprihănit nu va putea să trăiască prin neprihănirea lui în ziua cînd va săvîrşi o fărădelege.

“Therefore you, O son of man, say to the children of your people: ‘The righteousness of the righteous man shall not deliver him in the day of his transgression; as for the wickedness of the wicked, he shall not fall because of it in the day that he turns from his wickedness; nor shall the righteous be able to live because of his righteousness in the day that he sins.’

13 C înd zic celui neprihănit că va trăi negreşit, -dacă se încrede în neprihănirea lui şi săvîrşeşte nelegiuirea, atunci toată neprihănirea lui se va uita, şi el va muri din pricina nelegiuirii pe care a săvîrşit -o.

When I say to the righteous that he shall surely live, but he trusts in his own righteousness and commits iniquity, none of his righteous works shall be remembered; but because of the iniquity that he has committed, he shall die.

14 D impotrivă cînd zic celui rău:, Vei muri!` -dacă se întoarce dela păcatul lui şi face ce este bine şi plăcut,

Again, when I say to the wicked, ‘You shall surely die,’ if he turns from his sin and does what is lawful and right,

15 d acă dă înapoi zălogul, întoarce ce a răpit, urmează învăţăturile cari dau viaţa, şi nu săvîrşeşte nicio nelegiuire, va trăi negreşit, şi nu va muri.

if the wicked restores the pledge, gives back what he has stolen, and walks in the statutes of life without committing iniquity, he shall surely live; he shall not die.

16 T oate păcatele pe cari le -a săvîrşit se vor uita; a făcut ce este bine şi plăcut, şi va trăi negreşit!`

None of his sins which he has committed shall be remembered against him; he has done what is lawful and right; he shall surely live.

17 C opiii poporului tău zic:, Calea Domnului nu este dreaptă!` Totuş, mai degrabă calea lor nu este dreaptă!

“Yet the children of your people say, ‘The way of the Lord is not fair.’ But it is their way which is not fair!

18 D acă cel neprihănit se abate dela neprihănirea lui şi săvîrşeşte nelegiuirea, trebuie să moară din pricina aceasta.

When the righteous turns from his righteousness and commits iniquity, he shall die because of it.

19 D ar dacă cel rău se întoarce dela răutatea lui şi face ce este bine şi plăcut, va trăi tocmai din pricina aceasta!

But when the wicked turns from his wickedness and does what is lawful and right, he shall live because of it.

20 F iindcă ziceţi:, Calea Domnului nu este dreaptă!` vă voi judeca pe fiecare după umbletele lui, casa lui Israel!``

Yet you say, ‘The way of the Lord is not fair.’ O house of Israel, I will judge every one of you according to his own ways.” The Fall of Jerusalem

21 Î n al doisprezecelea an, în ziua a cincea a lunii a zecea a robiei noastre, un om care scăpase din Ierusalim, a venit la mine şi a zis:,, Cetatea a fost luată!``

And it came to pass in the twelfth year of our captivity, in the tenth month, on the fifth day of the month, that one who had escaped from Jerusalem came to me and said, “The city has been captured!”

22 D ar mîna Domnului venise peste mine seara, înainte de venirea fugarului la mine, şi Domnul îmi deschisese gura pînă a venit el la mine dimineaţa. Gura îmi era deschisă şi nu mai eram mut.

Now the hand of the Lord had been upon me the evening before the man came who had escaped. And He had opened my mouth; so when he came to me in the morning, my mouth was opened, and I was no longer mute. The Cause of Judah’s Ruin

23 A tunci Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel:

Then the word of the Lord came to me, saying:

24 F iul omului, ceice locuiesc în dărîmăturile acelea în ţara lui Israel zic:, Avraam era singur, şi tot a moştenit ţara; dar noi sîntem mulţi şi ţara ne -a fost dată în stăpînire!`

“Son of man, they who inhabit those ruins in the land of Israel are saying, ‘Abraham was only one, and he inherited the land. But we are many; the land has been given to us as a possession.’

25 D e aceea spune-le:, Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu:, Voi mîncaţi carne cu sînge, vă ridicaţi ochii spre idolii voştri şi vărsaţi sînge. Şi voi să stăpîniţi ţara?

“Therefore say to them, ‘Thus says the Lord God: “You eat meat with blood, you lift up your eyes toward your idols, and shed blood. Should you then possess the land?

26 V oi vă bizuiţi pe sabia voastră, săvîrşiţi urîciuni, fiecare din voi necinsteşte pe nevasta aproapelui său. Şi voi să stăpîniţi ţara?`

You rely on your sword, you commit abominations, and you defile one another’s wives. Should you then possess the land?”’

27 D e aceea spune-le:, Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu:, Pe viaţa Mea, că ceice locuiesc în aceste dărîmături vor cădea ucişi de sabie; pe ceice sînt pe cîmp îi voi da de mîncare fiarelor; iar ceice sînt în întărituri şi în peşteri vor muri de ciumă.

“Say thus to them, ‘Thus says the Lord God: “ As I live, surely those who are in the ruins shall fall by the sword, and the one who is in the open field I will give to the beasts to be devoured, and those who are in the strongholds and caves shall die of the pestilence.

28 V oi preface ţara într'o pustietate şi într'un pustiu; mîndria tăriei ei se va sfîrşi, munţii lui Israel vor fi pustiiţi, şi nimeni nu va mai trece prin ei.

For I will make the land most desolate, her arrogant strength shall cease, and the mountains of Israel shall be so desolate that no one will pass through.

29 Ş i vor şti că Eu sînt Domnul, cînd voi preface ţara într -o pustietate şi într'un pustiu, din pricina tuturor urîciunilor pe cari le-au săvîrşit.`

Then they shall know that I am the Lord, when I have made the land most desolate because of all their abominations which they have committed.”’ Hearing and Not Doing

30 F iul omului! Copiii poporului tău vorbesc de tine pe lîngă ziduri şi pe la uşile caselor, şi zic unul altuia, fiecare fratelui său:, Veniţi dar, şi ascultaţi care este cuvîntul ieşit dela Domnul!`

“As for you, son of man, the children of your people are talking about you beside the walls and in the doors of the houses; and they speak to one another, everyone saying to his brother, ‘Please come and hear what the word is that comes from the Lord.’

31 Ş i vin cu grămada la tine, stau înaintea ta ca popor al meu, ascultă cuvintele tale, dar nu le împlinesc, căci cu gura vorbesc dulce de tot, dar cu inima umblă tot după poftele lor.

So they come to you as people do, they sit before you as My people, and they hear your words, but they do not do them; for with their mouth they show much love, but their hearts pursue their own gain.

32 I ată că tu eşti pentru ei ca un cîntăreţ plăcut, cu un glas frumos şi iscusit la cîntare pe coarde. Ei îţi ascultă cuvintele, dar nu le împlinesc de loc.

Indeed you are to them as a very lovely song of one who has a pleasant voice and can play well on an instrument; for they hear your words, but they do not do them.

33 C înd se vor întîmpla însă aceste lucruri, -şi iată că se întîmplă! -vor şti că era un prooroc în mijlocul lor.``

And when this comes to pass—surely it will come—then they will know that a prophet has been among them.”