1 I osif a dat următoarea poruncă economului casei lui:,, Umple cu merinde sacii oamenilor acestora, cît vor putea să ducă, şi pune argintul fiecăruia la gura sacului său.
And he commanded the steward of his house, saying, “Fill the men’s sacks with food, as much as they can carry, and put each man’s money in the mouth of his sack.
2 S ă pui şi paharul meu, paharul de argint, la gura sacului celui mai tînăr, împreună cu argintul cuvenit pentru preţul grîului lui``. Economul a făcut cum îi poruncise Iosif.
Also put my cup, the silver cup, in the mouth of the sack of the youngest, and his grain money.” So he did according to the word that Joseph had spoken.
3 D imineaţa, cum s'a crăpat de ziuă, au dat drumul oamenilor acestora împreună cu măgarii lor.
As soon as the morning dawned, the men were sent away, they and their donkeys.
4 D ar abia ieşiseră din cetate, şi nu se depărtaseră deloc de ea, cînd Iosif a zis economului său:,, Scoală-te, aleargă după oamenii aceia; şi, cînd îi vei ajunge, să le spui:, Pentruce aţi răsplătit binele cu rău?
When they had gone out of the city, and were not yet far off, Joseph said to his steward, “Get up, follow the men; and when you overtake them, say to them, ‘Why have you repaid evil for good?
5 D e ce aţi furat paharul din care bea domnul meu, şi de care se slujeşte pentru ghicit? Rău aţi făcut că v'aţi purtat astfel.``
Is not this the one from which my lord drinks, and with which he indeed practices divination? You have done evil in so doing.’”
6 E conomul i -a ajuns, şi le -a spus aceste cuvinte.
So he overtook them, and he spoke to them these same words.
7 E i i-au răspuns:,, Domnule, pentruce vorbeşti astfel? Să ferească Dumnezeu pe robii tăi să fi săvîrşit o asemenea faptă!
And they said to him, “Why does my lord say these words? Far be it from us that your servants should do such a thing.
8 I ată, noi ţi-am adus din ţara Canaanului argintul, pe care l-am găsit la gura sacilor noştri; cum am fi putut să furăm argint sau aur din casa domnului tău?
Look, we brought back to you from the land of Canaan the money which we found in the mouth of our sacks. How then could we steal silver or gold from your lord’s house?
9 S ă moară acela dintre robii tăi la care se va găsi paharul, şi noi înşine să fim robi ai domnului nostru!``
With whomever of your servants it is found, let him die, and we also will be my lord’s slaves.”
10 E l a zis:,, Fie după cuvintele voastre! Acela la care se va găsi paharul, să fie robul meu; iar voi veţi fi nevinovaţi.``
And he said, “Now also let it be according to your words; he with whom it is found shall be my slave, and you shall be blameless.”
11 Î ndată, şi -a pogorît fiecare sacul la pămînt. Fiecare şi -a deschis sacul.
Then each man speedily let down his sack to the ground, and each opened his sack.
12 E conomul i -a scotocit, începînd cu cel mai în vîrstă şi sfîrşind cu cel mai tînăr; şi paharul a fost găsit în sacul lui Beniamin.
So he searched. He began with the oldest and left off with the youngest; and the cup was found in Benjamin’s sack.
13 E i şi-au rupt hainele, şi -a încărcat fiecare măgarul, şi s'au întors în cetate.
Then they tore their clothes, and each man loaded his donkey and returned to the city.
14 I uda şi fraţii lui au ajuns la casa lui Iosif, pe cînd era el încă acolo, şi s'au aruncat cu faţa la pămînt înaintea lui.
So Judah and his brothers came to Joseph’s house, and he was still there; and they fell before him on the ground.
15 I osif le -a zis:,, Ce faptă aţi făcut? Nu ştiţi că un om ca mine are putere să ghicească?``
And Joseph said to them, “What deed is this you have done? Did you not know that such a man as I can certainly practice divination?”
16 I uda a răspuns:,, Ce să mai spunem domnului nostru? Cum să mai vorbim? Cum să ne mai îndreptăţim?`` Dumnezeu a dat pe faţă nelegiuirea robilor tăi. Iată-ne robi ai domnului nostru: noi, şi acela la care s'a găsit paharul.``
Then Judah said, “What shall we say to my lord? What shall we speak? Or how shall we clear ourselves? God has found out the iniquity of your servants; here we are, my lord’s slaves, both we and he also with whom the cup was found.”
17 D ar Iosif a zis:,, Să mă ferească Dumnezeu să fac aşa ceva! Omul la care s'a găsit paharul, va fi robul meu; dar voi, suiţi-vă înapoi în pace la tatăl vostru.``
But he said, “Far be it from me that I should do so; the man in whose hand the cup was found, he shall be my slave. And as for you, go up in peace to your father.” Judah Intercedes for Benjamin
18 A tunci Iuda s'a apropiat de Iosif, şi a zis:,, Te rog, domnul meu, dă voie robului tău să spună o vorbă domnului meu, şi să nu te mînii pe robul tău! Căci tu eşti ca Faraon.
Then Judah came near to him and said: “O my lord, please let your servant speak a word in my lord’s hearing, and do not let your anger burn against your servant; for you are even like Pharaoh.
19 D omnul meu a întrebat pe robii săi, zicînd:,, Mai trăeşte tatăl vostru, şi mai aveţi vreun frate?``
My lord asked his servants, saying, ‘Have you a father or a brother?’
20 N oi am răspuns domnului meu:,, Avem un tată bătrîn, şi un frate tînăr, copil făcut la bătrîneţa lui; băiatul acesta avea un frate care a murit, şi care era dela aceeaş mamă; el a rămas singur, şi tatăl lui îl iubeşte.``
And we said to my lord, ‘We have a father, an old man, and a child of his old age, who is young; his brother is dead, and he alone is left of his mother’s children, and his father loves him.’
21 T u ai spus robilor tăi:,, Aduceţi -l la mine ca să -l văd cu ochii mei.``
Then you said to your servants, ‘Bring him down to me, that I may set my eyes on him.’
22 N oi am răspuns domnului meu:,, Băiatul nu poate părăsi pe tatăl său; dacă -l va părăsi, tatăl său are să moară.``
And we said to my lord, ‘The lad cannot leave his father, for if he should leave his father, his father would die.’
23 T u ai spus robilor tăi:,, Dacă nu se va pogorî şi fratele vostru împreună cu voi, să nu-mi mai vedeţi faţa.``
But you said to your servants, ‘Unless your youngest brother comes down with you, you shall see my face no more.’
24 C înd ne-am suit la tatăl meu, robul tău, i-am spus cuvintele domnului meu.
“So it was, when we went up to your servant my father, that we told him the words of my lord.
25 T atăl nostru a zis:,, Duceţi-vă iarăş să ne cumpăraţi ceva merinde.``
And our father said, ‘Go back and buy us a little food.’
26 N oi am răspuns:,, Nu putem să ne ducem; dar dacă fratele nostru cel tînăr va fi cu noi, ne vom duce; căci nu putem vedea faţa omului aceluia, de cît dacă fratele nostru cel tînăr va fi cu noi.``
But we said, ‘We cannot go down; if our youngest brother is with us, then we will go down; for we may not see the man’s face unless our youngest brother is with us.’
27 R obul tău, tatăl nostru, ne -a zis:,, Voi ştiţi că nevastă-mea mi -a născut doi fii.
Then your servant my father said to us, ‘You know that my wife bore me two sons;
28 U nul a ieşit dela mine, şi cred că a fost sfîşiat negreşit de fiare, căci nu l-am mai văzut pînă astăzi.
and the one went out from me, and I said, “Surely he is torn to pieces”; and I have not seen him since.
29 D acă-mi mai luaţi şi pe acesta, şi i se va întîmpla vreo nenorocire, cu durere îmi veţi pogorî bătrîneţele în locuinţa morţilor.``
But if you take this one also from me, and calamity befalls him, you shall bring down my gray hair with sorrow to the grave.’
30 A cum, dacă mă voi întoarce la robul tău, tatăl meu, fără să avem cu noi băiatul de sufletul căruia este nedeslipit sufletul lui,
“Now therefore, when I come to your servant my father, and the lad is not with us, since his life is bound up in the lad’s life,
31 e l are să moară, cînd va vedea că băiatul nu este; şi robii tăi vor pogorî cu durere în locuinţa morţilor bătrîneţele robului tău, tatăl nostru.
it will happen, when he sees that the lad is not with us, that he will die. So your servants will bring down the gray hair of your servant our father with sorrow to the grave.
32 C ăci robul tău s'a pus chezăş pentru copil, şi a zis tatălui meu:,, Dacă nu -l voi aduce înapoi la tine, vinovat să fiu pentru totdeauna faţă de tatăl meu.``
For your servant became surety for the lad to my father, saying, ‘If I do not bring him back to you, then I shall bear the blame before my father forever.’
33 Î ngăduie, dar, te rog, robului tău să rămînă în locul băiatului, ca rob al domnului meu; iar băiatul să se suie înapoi cu fraţii săi.
Now therefore, please let your servant remain instead of the lad as a slave to my lord, and let the lad go up with his brothers.
34 C um mă voi putea sui eu la tatăl meu, dacă băiatul nu este cu mine? Ah! să nu văd mîhnirea tatălui meu!``
For how shall I go up to my father if the lad is not with me, lest perhaps I see the evil that would come upon my father?”