1 C opiii lui Israel au făcut ce nu plăcea Domnului; şi Domnul i -a dat în mînile lui Madian, timp de şapte ani.

Then the children of Israel did evil in the sight of the Lord. So the Lord delivered them into the hand of Midian for seven years,

2 M îna lui Madian a fost puternică împotriva lui Israel. Ca să scape de Madian, copiii lui Israel fugeau în văgăunile munţilor, în peşteri şi pe stînci întărite.

and the hand of Midian prevailed against Israel. Because of the Midianites, the children of Israel made for themselves the dens, the caves, and the strongholds which are in the mountains.

3 D upăce sămăna Israel, Madian se suia cu Amalec şi fiii Răsăritului, şi porneau împotriva lui.

So it was, whenever Israel had sown, Midianites would come up; also Amalekites and the people of the East would come up against them.

4 T ăbărau în faţa lui, nimiceau roadele ţării pînă spre Gaza; şi nu lăsau în Israel nici merinde, nici oi, nici boi, nici măgari.

Then they would encamp against them and destroy the produce of the earth as far as Gaza, and leave no sustenance for Israel, neither sheep nor ox nor donkey.

5 C ăci se suiau împreună cu turmele şi corturile lor, soseau ca o mulţime de lăcuste, erau fără număr, ei şi cămilele lor, şi veneau în ţară ca s'o pustiască.

For they would come up with their livestock and their tents, coming in as numerous as locusts; both they and their camels were without number; and they would enter the land to destroy it.

6 I srael a ajuns foarte nenorocit din pricina lui Madian, şi copiii lui Israel au strigat către Domnul.

So Israel was greatly impoverished because of the Midianites, and the children of Israel cried out to the Lord.

7 C înd copiii lui Israel au strigat către Domnul din pricina lui Madian,

And it came to pass, when the children of Israel cried out to the Lord because of the Midianites,

8 D omnul a trimes copiilor lui Israel un prooroc. El le -a zis:,, Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel:, Eu v'am scos din Egipt, Eu v'am scos din casa robiei.

that the Lord sent a prophet to the children of Israel, who said to them, “Thus says the Lord God of Israel: ‘I brought you up from Egypt and brought you out of the house of bondage;

9 V 'am scăpat din mîna Egiptenilor şi din mîna tuturor celor ce vă apăsau; i-am izgonit dinaintea voastră, şi v'am dat vouă ţara lor.

and I delivered you out of the hand of the Egyptians and out of the hand of all who oppressed you, and drove them out before you and gave you their land.

10 V 'am zis:, Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru; să nu vă temeţi de dumnezeii Amoriţilor, în a căror ţară locuiţi. Dar voi n'aţi ascultat glasul Meu.``

Also I said to you, “I am the Lord your God; do not fear the gods of the Amorites, in whose land you dwell.” But you have not obeyed My voice.’” Gideon

11 A poi a venit Îngerul Domnului, şi S'a aşezat sub stejarul din Ofra, care era al lui Ioas, din familia lui Abiezer. Ghedeon, fiul său, bătea grîu în teasc, ca să -l ascundă de Madian.

Now the Angel of the Lord came and sat under the terebinth tree which was in Ophrah, which belonged to Joash the Abiezrite, while his son Gideon threshed wheat in the winepress, in order to hide it from the Midianites.

12 Î ngerul Domnului i S'a arătat, şi i -a zis:,, Domnul este cu tine, viteazule!``

And the Angel of the Lord appeared to him, and said to him, “The Lord is with you, you mighty man of valor!”

13 G hedeon I -a zis:,, Rogu-te, domnul meu, dacă Domnul este cu noi, pentruce ni s'au întîmplat toate aceste lucruri? Şi unde sînt toate minunile acelea pe cari ni le istorisesc părinţii noştri cînd spun:, Nu ne -a scos oare Domnul din Egipt?` Acum Domnul ne părăseşte, şi ne dă în mînile lui Madian!``

Gideon said to Him, “O my lord, if the Lord is with us, why then has all this happened to us? And where are all His miracles which our fathers told us about, saying, ‘Did not the Lord bring us up from Egypt?’ But now the Lord has forsaken us and delivered us into the hands of the Midianites.”

14 D omnul S'a uitat la el, şi a zis:,, Du-te cu puterea aceasta pe care o ai, şi izbăveşte pe Israel din mîna lui Madian; oare nu te trimet Eu?``

Then the Lord turned to him and said, “Go in this might of yours, and you shall save Israel from the hand of the Midianites. Have I not sent you?”

15 G hedeon I -a zis:,, Rogu-te, domnul meu, cu ce să izbăvesc pe Israel? Iată că familia mea eate cea mai săracă din Manase, şi eu sînt cel mai mic din casa tatălui meu.``

So he said to Him, “O my Lord, how can I save Israel? Indeed my clan is the weakest in Manasseh, and I am the least in my father’s house.”

16 D omnul i -a zis:,, Eu voi fi cu tine, şi vei bate pe Madian ca pe un singur om``.

And the Lord said to him, “Surely I will be with you, and you shall defeat the Midianites as one man.”

17 G hedeon I -a zis:,, Dacă am căpătat trecere înaintea Ta, dă-mi un semn ca să-mi arăţi că Tu îmi vorbeşti.

Then he said to Him, “If now I have found favor in Your sight, then show me a sign that it is You who talk with me.

18 N u Te depărta de aici pînă mă voi întoarce la Tine, să-mi aduc darul, şi să -l pun înaintea Ta``. Şi Domnul a zis:,, Voi rămînea pînă te vei întoarce.``

Do not depart from here, I pray, until I come to You and bring out my offering and set it before You.” And He said, “I will wait until you come back.”

19 G hedeon a intrat în casă, a pregătit un ied, şi a făcut azimi dintr'o efă de făină. A pus carnea într'un coş şi zeama a turnat -o într'o oală, le -a adus subt stejar, şi I le -a pus înainte.

So Gideon went in and prepared a young goat, and unleavened bread from an ephah of flour. The meat he put in a basket, and he put the broth in a pot; and he brought them out to Him under the terebinth tree and presented them.

20 Î ngerul lui Dumnezeu i -a zis:,, Ia carnea şi azimile, pune-le pe stînca aceasta şi varsă zeama``. Şi el a făcut aşa.

The Angel of God said to him, “Take the meat and the unleavened bread and lay them on this rock, and pour out the broth.” And he did so.

21 Î ngerul Domnului a întins vîrful toiagului pe care -l avea în mînă, şi a atins carnea şi azimile. Atunci, s'a ridicat din stîncă un foc care a mistuit carnea şi azimile. Şi Îngerul Domnului S'a făcut nevăzut dinaintea lui.

Then the Angel of the Lord put out the end of the staff that was in His hand, and touched the meat and the unleavened bread; and fire rose out of the rock and consumed the meat and the unleavened bread. And the Angel of the Lord departed out of his sight.

22 G hedeon, văzînd că fusese Îngerul Domnului, a zis:,, Vai de mine, Stăpîne Doamne! Am văzut pe Îngerul Domnului faţă'n faţă``.

Now Gideon perceived that He was the Angel of the Lord. So Gideon said, “Alas, O Lord God! For I have seen the Angel of the Lord face to face.”

23 Ş i Domnul i -a zis:,, Fii pe pace, nu te teme, căci nu vei muri``.

Then the Lord said to him, “Peace be with you; do not fear, you shall not die.”

24 G hedeon a zidit acolo un altar Domnului, şi i -a pus numele,, Domnul păcii``: altarul acesta este şi astăzi la Ofra, care era a familiei lui Abiezer.

So Gideon built an altar there to the Lord, and called it The- Lord - Is -Peace. To this day it is still in Ophrah of the Abiezrites.

25 Î n aceeaş noapte, Domnul a zis lui Ghedeon:,, Ia viţelul tatălui tău, şi un alt taur de şapte ani. Dărîmă altarul lui Baal, care este al tatălui tău, şi taie parul închinat Astartei, care este deasupra.

Now it came to pass the same night that the Lord said to him, “Take your father’s young bull, the second bull of seven years old, and tear down the altar of Baal that your father has, and cut down the wooden image that is beside it;

26 S ă zideşti apoi şi să întocmeşti, pe vîrful acestei stînci, un altar Domnului, Dumnezeului tău. Să iei taurul al doilea, şi să aduci o ardere de tot, cu lemnul din stîlpul idolului pe care -l vei tăia``.

and build an altar to the Lord your God on top of this rock in the proper arrangement, and take the second bull and offer a burnt sacrifice with the wood of the image which you shall cut down.”

27 G hedeon a luat zece oameni dintre slujitorii lui, şi a făcut ce spusese Domnul; dar fiindcă se temea de casa tatălui său, şi de oamenii din cetate, a făcut lucrul acesta noaptea, nu ziua.

So Gideon took ten men from among his servants and did as the Lord had said to him. But because he feared his father’s household and the men of the city too much to do it by day, he did it by night. Gideon Destroys the Altar of Baal

28 C înd s'au sculat oamenii din cetate dis de dimineaţă, iată că altarul lui Baal era dărîmat, parul închinat idolului deasupra lui era tăiat; şi al doilea taur era adus ca ardere de tot pe altarul care fusese zidit.

And when the men of the city arose early in the morning, there was the altar of Baal, torn down; and the wooden image that was beside it was cut down, and the second bull was being offered on the altar which had been built.

29 E i şi-au zis unul altuia:,, Cine a făcut lucrul acesta?`` Şi au întrebat şi au făcut cercetări. Li s'a spus:,, Ghedeon, fiul lui Ioas, a făcut lucrul acesta``.

So they said to one another, “Who has done this thing?” And when they had inquired and asked, they said, “Gideon the son of Joash has done this thing.”

30 A tunci oamenii din cetate au zis lui Ioas:,, Scoate pe fiul tău, ca să moară, căci a dărîmat altarul lui Baal şi a tăiat parul sfînt care era deasupra lui``.

Then the men of the city said to Joash, “Bring out your son, that he may die, because he has torn down the altar of Baal, and because he has cut down the wooden image that was beside it.”

31 I oas a răspuns tuturor celor ce s'au înfăţişat înaintea lui:,, Oare datoria voastră este să apăraţi pe Baal? Voi trebuie să -i veniţi în ajutor? Oricine va lua apărarea lui Baal, să moară pînă dimineaţă. Dacă Baal este un Dumnezeu, să-şi apere el pricina, fiindcă i-au dărîmat altarul``.

But Joash said to all who stood against him, “Would you plead for Baal? Would you save him? Let the one who would plead for him be put to death by morning! If he is a god, let him plead for himself, because his altar has been torn down!”

32 Î n ziua aceea au pus lui Ghedeon numele Ierubaal (Apere-se Baal), căci au zis:,, Apere-se Baal împotriva lui, fiindcă i -a dărîmat altarul``.

Therefore on that day he called him Jerubbaal, saying, “Let Baal plead against him, because he has torn down his altar.”

33 T ot Madianul, Amalec şi fiii Răsăritului, s'au strîns împreună, au trecut Iordanul, şi au tăbărît în valea Isreel.

Then all the Midianites and Amalekites, the people of the East, gathered together; and they crossed over and encamped in the Valley of Jezreel.

34 G hedeon a fost îmbrăcat cu Duhul Domnului; a sunat din trîmbiţă, şi Abiezer a fost chemat ca să meargă după el.

But the Spirit of the Lord came upon Gideon; then he blew the trumpet, and the Abiezrites gathered behind him.

35 A trimes soli în tot Manase, care deasemenea a fost chemat să meargă după el. A trimes soli în Aşer, în Zabulon şi în Neftali, cari s'au suit să le iese înainte.

And he sent messengers throughout all Manasseh, who also gathered behind him. He also sent messengers to Asher, Zebulun, and Naphtali; and they came up to meet them. The Sign of the Fleece

36 G hedeon a zis lui Dumnezeu:,, Dacă vrei să izbăveşti pe Israel prin mîna mea, cum ai spus,

So Gideon said to God, “If You will save Israel by my hand as You have said—

37 i ată, voi pune un val de lînă în arie; dacă numai lîna va fi acoperită de rouă, şi tot pămîntul va rămînea uscat, voi cunoaşte că vei izbăvi pe Israel prin mîna mea, cum ai spus``.

look, I shall put a fleece of wool on the threshing floor; if there is dew on the fleece only, and it is dry on all the ground, then I shall know that You will save Israel by my hand, as You have said.”

38 Ş i aşa s'a întîmplat. În ziua următoare, el s'a sculat disdedimineaţă, a stors lîna, şi a scos roua din ea, care a dat un pahar plin cu apă.

And it was so. When he rose early the next morning and squeezed the fleece together, he wrung the dew out of the fleece, a bowlful of water.

39 G hedeon a zis lui Dumnezeu:,, Să nu Te aprinzi de mînie împotriva mea, şi nu voi mai vorbi decît de data aceasta. Aş vrea numai să mai fac o încercare cu lîna: numai lîna să rămînă uscată, şi tot pămîntul să se acopere cu rouă``.

Then Gideon said to God, “Do not be angry with me, but let me speak just once more: Let me test, I pray, just once more with the fleece; let it now be dry only on the fleece, but on all the ground let there be dew.”

40 Ş i Dumnezeu a făcut aşa în noaptea aceea. Numai lîna a rămas uscată, şi tot pămîntul s'a acoperit cu rouă.

And God did so that night. It was dry on the fleece only, but there was dew on all the ground.