1 C opiii lui Israel au făcut ce nu plăcea Domnului; şi Domnul i -a dat în mînile lui Madian, timp de şapte ani.

Then the people of Israel sinned in the eyes of the Lord. And the Lord gave them into the hands of Midian for seven years.

2 M îna lui Madian a fost puternică împotriva lui Israel. Ca să scape de Madian, copiii lui Israel fugeau în văgăunile munţilor, în peşteri şi pe stînci întărite.

Midian was stronger than Israel. Because of Midian the people of Israel made big caves in the sides of the mountains where they could live which were safe places for themselves.

3 D upăce sămăna Israel, Madian se suia cu Amalec şi fiii Răsăritului, şi porneau împotriva lui.

For when Israel had planted seeds, the Midianites and Amalekites and the people of the east would come and fight against them.

4 T ăbărau în faţa lui, nimiceau roadele ţării pînă spre Gaza; şi nu lăsau în Israel nici merinde, nici oi, nici boi, nici măgari.

They would set up their tents beside them and destroy the food of the field as far as Gaza. They would leave no food for Israel, and no sheep, cattle or donkeys.

5 C ăci se suiau împreună cu turmele şi corturile lor, soseau ca o mulţime de lăcuste, erau fără număr, ei şi cămilele lor, şi veneau în ţară ca s'o pustiască.

They would come with their animals and their tents. They were like locusts, there were so many of them. There were too many of them and their camels to number. And they came into the land to destroy it.

6 I srael a ajuns foarte nenorocit din pricina lui Madian, şi copiii lui Israel au strigat către Domnul.

So Israel became very poor because of Midian. The people of Israel cried to the Lord.

7 C înd copiii lui Israel au strigat către Domnul din pricina lui Madian,

The people of Israel cried to the Lord because of Midian.

8 D omnul a trimes copiilor lui Israel un prooroc. El le -a zis:,, Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel:, Eu v'am scos din Egipt, Eu v'am scos din casa robiei.

And the Lord sent a man to speak for Him to the people of Israel. The man said to them, “The Lord, the God of Israel, says, ‘I brought you here from Egypt. I brought you out of the house where you were made to work.

9 V 'am scăpat din mîna Egiptenilor şi din mîna tuturor celor ce vă apăsau; i-am izgonit dinaintea voastră, şi v'am dat vouă ţara lor.

I set you free from the power of the Egyptians and from the hands of all who made it hard for you. I drove them away from in front of you and gave you their land.

10 V 'am zis:, Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru; să nu vă temeţi de dumnezeii Amoriţilor, în a căror ţară locuiţi. Dar voi n'aţi ascultat glasul Meu.``

I said to you, “I am the Lord your God. Do not be afraid of the gods of the Amorites in whose land you live.” But you have not obeyed Me.’”

11 A poi a venit Îngerul Domnului, şi S'a aşezat sub stejarul din Ofra, care era al lui Ioas, din familia lui Abiezer. Ghedeon, fiul său, bătea grîu în teasc, ca să -l ascundă de Madian.

Then the angel of the Lord came and sat under the oak tree in Ophrah, which belonged to Joash the Abiezrite. The angel came as Joash’s son Gideon was beating out grain where grapes are crushed, to save it from the Midianites.

12 Î ngerul Domnului i S'a arătat, şi i -a zis:,, Domnul este cu tine, viteazule!``

The angel of the Lord showed himself to Gideon and said to him, “The Lord is with you, O powerful soldier.”

13 G hedeon I -a zis:,, Rogu-te, domnul meu, dacă Domnul este cu noi, pentruce ni s'au întîmplat toate aceste lucruri? Şi unde sînt toate minunile acelea pe cari ni le istorisesc părinţii noştri cînd spun:, Nu ne -a scos oare Domnul din Egipt?` Acum Domnul ne părăseşte, şi ne dă în mînile lui Madian!``

Gideon said to him, “O sir, if the Lord is with us, why has all this happened to us? Where are all His powerful works which our fathers told us about? They said, ‘Did not the Lord bring us out of Egypt?’ But now the Lord has left us alone. He has put us under the power of Midian.”

14 D omnul S'a uitat la el, şi a zis:,, Du-te cu puterea aceasta pe care o ai, şi izbăveşte pe Israel din mîna lui Madian; oare nu te trimet Eu?``

The Lord looked at him and said, “Go in this strength of yours. And save Israel from the power of Midian. Have I not sent you?”

15 G hedeon I -a zis:,, Rogu-te, domnul meu, cu ce să izbăvesc pe Israel? Iată că familia mea eate cea mai săracă din Manase, şi eu sînt cel mai mic din casa tatălui meu.``

Gideon said to Him, “O Lord, how can I save Israel? See, my family is the least in Manasseh. And I am the youngest in my father’s house.”

16 D omnul i -a zis:,, Eu voi fi cu tine, şi vei bate pe Madian ca pe un singur om``.

But the Lord said to him, “For sure I will be with you. You will destroy Midian as one man.”

17 G hedeon I -a zis:,, Dacă am căpătat trecere înaintea Ta, dă-mi un semn ca să-mi arăţi că Tu îmi vorbeşti.

Gideon said to Him, “If I have found favor in Your eyes, show me something to prove that it is You Who speaks with me.

18 N u Te depărta de aici pînă mă voi întoarce la Tine, să-mi aduc darul, şi să -l pun înaintea Ta``. Şi Domnul a zis:,, Voi rămînea pînă te vei întoarce.``

I ask of You, do not leave here until I return to You with my gift and lay it before You.” And the Lord said, “I will stay until you return.”

19 G hedeon a intrat în casă, a pregătit un ied, şi a făcut azimi dintr'o efă de făină. A pus carnea într'un coş şi zeama a turnat -o într'o oală, le -a adus subt stejar, şi I le -a pus înainte.

Then Gideon went into his house and got a young goat ready. He made bread without yeast from a basket of flour. He put the meat in a basket and the water from boiling the meat in a pot. Then he brought them out to him under the tree and set them down in front of him.

20 Î ngerul lui Dumnezeu i -a zis:,, Ia carnea şi azimile, pune-le pe stînca aceasta şi varsă zeama``. Şi el a făcut aşa.

The angel of God said to him, “Take the meat and the bread without yeast and lay them on this rock. Then pour out the water.” Gideon did so.

21 Î ngerul Domnului a întins vîrful toiagului pe care -l avea în mînă, şi a atins carnea şi azimile. Atunci, s'a ridicat din stîncă un foc care a mistuit carnea şi azimile. Şi Îngerul Domnului S'a făcut nevăzut dinaintea lui.

The angel of the Lord put out the end of the stick that was in his hand and touched the meat and the bread without yeast. And fire came up from the rock and burned up the meat and the bread without yeast. Then the angel of the Lord was seen no more.

22 G hedeon, văzînd că fusese Îngerul Domnului, a zis:,, Vai de mine, Stăpîne Doamne! Am văzut pe Îngerul Domnului faţă'n faţă``.

So Gideon knew that he was the angel of the Lord. And he said, “I am afraid, O Lord God! For now I have seen the angel of the Lord face to face.”

23 Ş i Domnul i -a zis:,, Fii pe pace, nu te teme, căci nu vei muri``.

The Lord said to him, “Peace be with you. Do not be afraid. You will not die.”

24 G hedeon a zidit acolo un altar Domnului, şi i -a pus numele,, Domnul păcii``: altarul acesta este şi astăzi la Ofra, care era a familiei lui Abiezer.

Then Gideon built an altar there to the Lord. He gave it the name, The Lord is Peace. It is still in Ophrah of the Abiezrites to this day.

25 Î n aceeaş noapte, Domnul a zis lui Ghedeon:,, Ia viţelul tatălui tău, şi un alt taur de şapte ani. Dărîmă altarul lui Baal, care este al tatălui tău, şi taie parul închinat Astartei, care este deasupra.

That same night the Lord said to him, “Take your father’s bull and a second bull seven years old. Use them to pull down the altar of Baal which belongs to your father. And cut down the tree of the false goddess Asherah that is beside it.

26 S ă zideşti apoi şi să întocmeşti, pe vîrful acestei stînci, un altar Domnului, Dumnezeului tău. Să iei taurul al doilea, şi să aduci o ardere de tot, cu lemnul din stîlpul idolului pe care -l vei tăia``.

Build an altar to the Lord your God on the top of this strong place. Set the stones in the right way. Then take a second bull and give a burnt gift. Use the wood of the tree of the false goddess Asherah which you cut down.”

27 G hedeon a luat zece oameni dintre slujitorii lui, şi a făcut ce spusese Domnul; dar fiindcă se temea de casa tatălui său, şi de oamenii din cetate, a făcut lucrul acesta noaptea, nu ziua.

Gideon took ten of his servants and did what the Lord had told him to do. But he was too afraid of those of his father’s house and the men of the city to do it during the day. So he did it during the night.

28 C înd s'au sculat oamenii din cetate dis de dimineaţă, iată că altarul lui Baal era dărîmat, parul închinat idolului deasupra lui era tăiat; şi al doilea taur era adus ca ardere de tot pe altarul care fusese zidit.

When the men of the city got up early in the morning, they saw that the altar of Baal was torn down. They saw that the false goddess Asherah which was beside it was cut down. And the second bull was given on the altar which had been built.

29 E i şi-au zis unul altuia:,, Cine a făcut lucrul acesta?`` Şi au întrebat şi au făcut cercetări. Li s'a spus:,, Ghedeon, fiul lui Ioas, a făcut lucrul acesta``.

The men said to one another, “Who did this?” After they had looked around and asked, they were told, “Gideon the son of Joash did this thing.”

30 A tunci oamenii din cetate au zis lui Ioas:,, Scoate pe fiul tău, ca să moară, căci a dărîmat altarul lui Baal şi a tăiat parul sfînt care era deasupra lui``.

Then the men of the city said to Joash, “Bring out your son, so he may die. For he has torn down the altar of Baal. And he has cut down our goddess Asherah which was beside it.”

31 I oas a răspuns tuturor celor ce s'au înfăţişat înaintea lui:,, Oare datoria voastră este să apăraţi pe Baal? Voi trebuie să -i veniţi în ajutor? Oricine va lua apărarea lui Baal, să moară pînă dimineaţă. Dacă Baal este un Dumnezeu, să-şi apere el pricina, fiindcă i-au dărîmat altarul``.

But Joash said to all who were gathered against him, “Will you fight for Baal? Will you save him? Whoever will fight for him will be put to death this morning. If he is a god, let him fight for himself because someone has torn down his altar.”

32 Î n ziua aceea au pus lui Ghedeon numele Ierubaal (Apere-se Baal), căci au zis:,, Apere-se Baal împotriva lui, fiindcă i -a dărîmat altarul``.

So on that day he gave Gideon the name Jerubbaal, which means, “Let Baal fight against him.” Because he tore down his altar.

33 T ot Madianul, Amalec şi fiii Răsăritului, s'au strîns împreună, au trecut Iordanul, şi au tăbărît în valea Isreel.

Then all the Midianites and Amalekites and people of the east gathered together. They crossed the Jordan and set up their tents in the valley of Jezreel.

34 G hedeon a fost îmbrăcat cu Duhul Domnului; a sunat din trîmbiţă, şi Abiezer a fost chemat ca să meargă după el.

But the Spirit of the Lord came upon Gideon. He blew a horn and called together the Abiezerites to follow him.

35 A trimes soli în tot Manase, care deasemenea a fost chemat să meargă după el. A trimes soli în Aşer, în Zabulon şi în Neftali, cari s'au suit să le iese înainte.

He sent men with news to go through Manasseh. And the Manassites were called together to follow him. He sent men with news to Asher, Zebulun and Naphtali. And they came to meet him.

36 G hedeon a zis lui Dumnezeu:,, Dacă vrei să izbăveşti pe Israel prin mîna mea, cum ai spus,

Then Gideon said to God, “Save Israel through me, as You have said.

37 i ată, voi pune un val de lînă în arie; dacă numai lîna va fi acoperită de rouă, şi tot pămîntul va rămînea uscat, voi cunoaşte că vei izbăvi pe Israel prin mîna mea, cum ai spus``.

See, I will put wool on the floor where grain is crushed. If the wool is wet, and it is dry on the ground, I will know that You will save Israel through me, as You have said.”

38 Ş i aşa s'a întîmplat. În ziua următoare, el s'a sculat disdedimineaţă, a stors lîna, şi a scos roua din ea, care a dat un pahar plin cu apă.

It was so. Gideon got up early the next morning and took the wool in his hand. Enough water poured from the wool to fill a pot.

39 G hedeon a zis lui Dumnezeu:,, Să nu Te aprinzi de mînie împotriva mea, şi nu voi mai vorbi decît de data aceasta. Aş vrea numai să mai fac o încercare cu lîna: numai lîna să rămînă uscată, şi tot pămîntul să se acopere cu rouă``.

Then Gideon said to God, “Do not let Your anger burn against me for speaking to You once again. Let me make one more test with the wool. Let it be dry only on the wool. And let the ground be wet all around it.”

40 Ş i Dumnezeu a făcut aşa în noaptea aceea. Numai lîna a rămas uscată, şi tot pămîntul s'a acoperit cu rouă.

God did so that night. For it was dry only on the wool. And all the ground was wet around it.