1 A m zis inimii mele:,, Haide! vreau să te încerc cu veselie, şi gustă fericirea.`` Dar iată că şi aceasta este o deşertăciune.

I said to myself, “Come now, I will test you with things that are fun. So have a good time.” But see, this also was for nothing.

2 A m zis rîsului:,, Eşti o nebunie!`` şi veseliei:,, Ce te înşeli degeaba?``

I said of laughing, “It is crazy,” and of fun, “What use is it?”

3 A m hotărît în inima mea să-mi veselesc trupul cu vin, în timp ce inima mă va cîrmui cu înţelepciune, şi să stărui astfel în nebunie, pînă voi vedea ce este bine să facă fiii oamenilor supt ceruri, în tot timpul vieţii lor.

I tried to find in my mind how to make my body happy with wine, yet at the same time having my mind lead me with wisdom. I tried to find how to take hold of what is foolish, until I could see what good there is for the sons of men to do under heaven during the few years of their lives.

4 A m făcut lucruri mari: mi-am zidit case, mi-am sădit vii;

I did great things. I built houses for myself. I planted grape-fields for myself.

5 m i-am făcut grădini şi livezi de pomi, şi am sădit în ele tot felul de pomi roditori.

I made gardens and beautiful places for myself, and planted in them all kinds of fruit trees.

6 M i-am făcut iazuri, ca să ud dumbrava unde cresc copacii.

I made pools of water for myself from which to water many new trees.

7 A m cumpărat robi şi roabe, şi am avut copii de casă; am avut cirezi de boi şi turme de oi, mai mult de cît toţi cei ce fuseseră înainte de mine în Ierusalim.

I bought men and women servants, and had other servants who were born in my house. I had more flocks and cattle than anyone before me in Jerusalem.

8 M i-am strîns argint şi aur, şi bogăţii ca de împăraţi şi ţări. Mi-am adus cîntăreţi şi cîntăreţe, şi desfătarea fiilor oamenilor: o mulţime de femei.

I gathered for myself silver and gold and the riches of kings and lands. I got for myself male and female singers, and kept many women who acted as my wives, the joy of man.

9 A m ajuns mare, mai mare de cît toţi cei ce erau înaintea mea în Ierusalim. Mi-am păstrat chiar înţelepciunea.

Then I became great, greater than all who lived before me in Jerusalem. And my wisdom stayed with me.

10 T ot ce mi-au poftit ochii, le-am dat; nu mi-am oprit inima dela nicio veselie, ci am lăsat -o să se bucure de toată truda mea, şi aceasta mi -a fost partea din toată osteneala mea.

Whatever my eyes wanted I did not keep away from them. I did not keep my heart from anything that was pleasing, for my heart was pleased with all my work. This was my reward for all my work.

11 A poi, cînd m'am uitat cu băgare de seamă la toate lucrările pe cari le făcusem cu mînile mele, şi la truda cu care le făcusem, am văzut că în toate este numai deşertăciune şi goană după vînt, şi că nu este nimic trainic supt soare.

Then I thought about all that my hands had done, and the work I had done. I saw that it was all for nothing. It was like trying to catch the wind, and there was nothing to get for it under the sun. The End of the Wise Man or Fool

12 A tunci mi-am întors privirile spre înţelepciune, prostie şi nebunie. -Căci ce va face omul care va veni după împărat? Ceeace s'a făcut şi mai înainte. -

So I turned to think about wisdom and what is crazy and foolish. For what can the man do who comes after the king, except what has already been done?

13 Ş i am văzut, că înţelepciunea este cu atît mai de folos de cît nebunia, cu cît este mai de folos lumina de cît întunerecul;

And I saw that wisdom is better than what is foolish, as light is better than darkness.

14 î nţeleptul îşi are ochii în cap, iar nebunul umblă în întunerec. Dar am băgat de seamă că şi unul şi altul au aceeaş soartă.

The wise man’s eyes are in his head, but the fool walks in darkness. Yet I know that one thing will happen to both of them.

15 Ş i am zis în inima mea:,, Dacă şi eu voi avea aceeaş soartă ca nebunul, atunci pentru ce am fost mai înţelept?`` Şi am zis în inima mea:,,Şi aceasta este o deşertăciune.``

Then I said to myself, “What happens to the fool will happen to me also. Why then have I been so very wise?” So I said to myself, “This also is for nothing.”

16 C ăci pomenirea înţeleptului nu este mai vecinică de cît a nebunului: chiar în zilele următoare totul este uitat. Şi apoi şi înţeleptul moare, şi nebunul!

For the wise man will not be remembered forever any more than the fool. All will be forgotten in the days to come. The wise man dies just like the fool!

17 A tunci am urît viaţa căci nu mi -a plăcut ce se face supt soare: totul este deşertăciune şi goană după vînt.

So I hated life. For the work which had been done under the sun brought sorrow to me. Because everything is for nothing and is like trying to catch the wind.

18 M i-am urît pînă şi toată munca pe care am făcut -o supt soare, muncă pe care o las omului care vine după mine, ca să se bucure de ea.

I hated what came from all my work which I had done under the sun. For I must leave it to the man who will come after me.

19 Ş i cine ştie dacă va fi înţelept sau nebun? Şi totuş el va fi stăpîn pe toată munca mea, pe care am agonisit -o cu trudă şi înţelepciune supt soare. Şi aceasta este o deşertăciune.

And who knows if he will be a wise man or a fool? Yet he will rule over all that I have worked for by acting with wisdom under the sun. This also is for nothing.

20 A m ajuns pînă acolo că m'a apucat o mare desnădejde de toată munca pe care am făcut -o supt soare.

So I was filled with sorrow for all I had worked for under the sun.

21 C ăci este cîte un om care a muncit cu înţelepciune, cu pricepere şi cu izbîndă, şi lasă rodul muncii lui unui om care nu s'a ostenit deloc cu ea. Şi aceasta este o deşertăciune şi un mare rău.

For here is a man who has worked with wisdom, much learning, and an able hand. Yet he must give this to one who has not worked for it. This also is for nothing, and very wrong.

22 C ăci, drept vorbind, ce folos are omul din toată munca lui şi din toată străduinţa inimii lui, cu care se trudeşte supt soare?

For what does a man get from all his work and trouble under the sun?

23 T oate zilele lui sînt pline de durere, şi truda lui nu este de cît necaz: nici măcar noaptea n'are odihnă inima lui. Şi aceasta este o deşertăciune.

For his work brings pain and sorrow all his days. Even during the night his mind does not rest. This also is for nothing.

24 N u este altă fericire pentru om decît să mănînce şi să bea, şi să-şi înveselească sufletul cu ce este bun din agoniseala lui! Dar am văzut că şi aceasta vine din mîna lui Dumnezeu.

There is nothing better for a man than to eat and drink and find joy in his work. I have seen that this also is from the hand of God.

25 C ine, în adevăr, poate să mănînce şi să se bucure fără El?

For who can eat and who can find joy without Him?

26 C ăci El dă omului plăcut Lui înţelepciune, ştiinţă şi bucurie; dar celui păcătos îi dă grija să strîngă şi s'adune, ca să dea celui plăcut lui Dumnezeu! Şi aceasta este o deşertăciune şi goană după vînt.

For God has given wisdom and much learning and joy to the person who is good in God’s eyes. But to the sinner He has given the work of gathering and getting many riches together to give to the one who pleases God. This also is for nothing, like trying to catch the wind.