1 P e vremea judecătorilor, a fost o foamete în ţară. Un om din Betleemul lui Iuda a plecat cu nevastă-sa şi cu cei doi fii ai lui, să locuiască pentru o vreme în ţara Moabului.

In the days when there were judges to rule, there was a time of no food in the land. A certain man of Bethlehem in Judah went to visit the land of Moab with his wife and his two sons.

2 N umele omului aceluia era Elimelec, numele nevestei lui era Naomi, şi cei doi fii ai lui se numeau Mahlon şi Chilion: erau Efratiţi, din Betleemul lui Iuda. Ajungînd în ţara Moabului, şi-au aşezat locuinţa acolo.

The name of the man was Elimelech. His wife’s name was Naomi. And the names of his two sons were Mahlon and Chilion. They were Ephrathites of Bethlehem in Judah. They went into the land of Moab and stayed there.

3 E limelec, bărbatul Naomei, a murit, şi ea a rămas cu cei doi fii ai ei.

But Naomi’s husband Elimelech died. And she was left with her two sons,

4 E i şi-au luat neveste Moabite. Una se numea Orpa, şi cealaltă Rut, şi au locuit acolo aproape zece ani.

who married Moabite women. The name of one was Orpah. The name of the other was Ruth. After living there about ten years,

5 M ahlon şi Chilion au murit şi ei amîndoi, şi Naomi a rămas fără cei doi fii ai ei şi fără bărbat.

both Mahlon and Chilion died. Naomi was left without her two children and her husband. Naomi and Ruth Return to Bethlehem

6 A poi s'a sculat, ea şi nurorile ei, ca să se întoarcă în ţara ei din ţara Moabului, căci aflase în ţara Moabului că Domnul cercetase pe poporul Său şi -i dăduse pîne.

Then Naomi got ready to return from the land of Moab with her daughters-in-law. She had heard in the land of Moab that the Lord had brought food to His people.

7 E a a ieşit din locul în care locuia însoţită de cele două nurori ale ei, şi a pornit ca să se întoarcă în ţara lui Iuda.

So she left with her two daughters-in-law and went on the way toward the land of Judah.

8 N aomi a zis atunci celor două nurori ale ei:,, Duceţi-vă şi întoarceţi-vă fiecare la casa mamei ei! Domnul să Se îndure de voi, cum v'aţi îndurat şi voi de cei ce au murit şi de mine!

But Naomi said to her two daughters-in-law, “Go, each one of you return to your own mother’s house. May the Lord show kindness to you, as you have done with the dead and with me.

9 S ă vă dea Domnul să găsiţi odihnă fiecare în casa unui bărbat!`` Şi le -a sărutat. Ele au ridicat glasul, şi au plîns;

May the Lord help you to find a home, each in the family of her husband.” Then she kissed them, and they cried in loud voices.

10 ş i i-au zis:,, Nu; noi vom merge cu tine la poporul tău.``

They said to her, “No, we will return with you to your people.”

11 N aomi a zis:,,Întoarceţi-vă, fiicele mele! Pentruce să veniţi voi cu mine? Mai am eu oare fii în pîntecele meu, ca să poată fi bărbaţii voştri?

But Naomi said, “Return to your people, my daughters. Why should you go with me? Do I have more sons within me, who could become your husbands?

12 Î ntoarceţi-vă, fiicele mele, şi duceţi-vă! Eu sînt prea bătrînă ca să mă mărit din nou. Şi chiar dacă aş zice că trag nădejde; chiar dacă în noaptea aceasta aş fi cu un bărbat, şi aş naşte fii,

Return, my daughters. Go. For I am too old to have a husband. If I had hope, if I should have a husband tonight and give birth to sons,

13 a ţi mai aştepta voi pînă să se facă mari şi aţi vrea voi să nu vă măritaţi din pricina lor? Nu, fiicele mele! Eu sînt mult mai amărîtă decît voi, pentrucă mîna Domnului s'a întins împotriva mea.``

would you wait until they were grown? Would you not marry until then? No, my daughters. It is harder for me than for you. For the hand of the Lord is against me.”

14 Ş i ele au ridicat glasul, şi iarăş au plîns. Orpa a sărutat pe soacră-sa şi a plecat, dar Rut s'a ţinut de ea.

Then they cried again in loud voices. Orpah kissed her mother-in-law. But Ruth held on to her.

15 N aomi a zis către Rut:,, Iată, cumnată-ta s'a întors la poporul ei şi la dumnezeii ei; întoarce-te şi tu după cumnată-ta.``

Naomi said, “See, your sister-in-law has returned to her people and her gods. Return after your sister-in-law.”

16 R ut a răspuns:,, Nu sta de mine să te las, şi să mă întorc dela tine! Încotro vei merge tu voi merge şi eu, unde vei locui tu, voi locui şi eu; poporul tău va fi poporul meu, şi Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu;

But Ruth said, “Do not beg me to leave you or turn away from following you. I will go where you go. I will live where you live. Your people will be my people. And your God will be my God.

17 u nde vei muri tu, voi muri şi eu, şi voi fi îngropată acolo. Facă-mi Domnul ce o vrea, dar nimic nu mă va despărţi de tine de cît moartea!``

I will die where you die, and there I will be buried. So may the Lord do the same to me, and worse, if anything but death takes me from you.”

18 N aomi, văzînd -o hotărîtă să meargă cu ea, n'a mai stăruit.

When Naomi saw that Ruth would do nothing but go with her, she said no more to her.

19 A u călătorit împreună pînă ce au ajuns la Betleem. Şi cînd au intrat în Betleem, toată cetatea s'a pus în mişcare din pricina lor şi femeile ziceau:,, Naomi (Plăcută) este aceasta?``

So they both went until they came to Bethlehem. The whole town of Bethlehem was happy because of them. The women said, “Is this Naomi?”

20 E a le -a zis:,, Nu-mi mai ziceţi Naomi; ziceţi-mi Mara (Amărăciune), căci cel Atotputernic m'a umplut de amărăciune.

She said to them, “Do not call me Naomi. Call me Mara. For the All-powerful has brought much trouble to me.

21 L a plecare eram în belşug, şi acum Domnul mă aduce înapoi cu mînile goale. De ce să-mi mai ziceţi Naomi, cînd Domnul S'a rostit împotriva mea, şi Cel Atotputernic m'a întristat?``

I went out full. But the Lord has made me return empty. Why call me Naomi? The Lord has spoken against me. The All-powerful has allowed me to suffer.”

22 A stfel s'au întors din ţara Moabului Naomi şi noru-sa Rut, Moabita. Au ajuns la Betleem la începutul seceratului orzurilor.

So Naomi returned. And her daughter-in-law Ruth, the Moabite woman, returned with her from the land of Moab. They came to Bethlehem at the beginning of barley gathering time.