1 A u stat trei ani liniştiţi, fără să fie război între Siria şi Israel.

Three years passed without war between Syria and Israel.

2 Î n anul al treilea, Iosafat, împăratul lui Iuda, s'a pogorît la împăratul lui Israel.

In the third year, Jehoshaphat the king of Judah came down to the king of Israel.

3 Î mpăratul lui Israel a zis slujitorilor săi:,,Ştiţi că Ramot din Galaad este al nostru. Şi noi stăm fără grijă, în loc să -l luăm înapoi din mînile împăratului Siriei.``

The king of Israel said to his servants, “Do you know that Ramothgilead belongs to us? We are still doing nothing to take it from the king of Syria.”

4 Ş i a zis lui Iosafat:,, Vrei să vii cu mine să luptăm împotriva Ramotului din Galaad?`` Iosafat a răspuns împăratului lui Israel:,, Eu voi fi ca tine, poporul meu ca poporul tău, caii mei ca ai tăi.``

And he said to Jehoshaphat, “Will you go with me to battle at Ramoth-gilead?” Jehoshaphat said to the king of Israel, “I am as you are. My people are as your people. My horses are as your horses.”

5 A poi Iosafat a zis împăratului lui Israel:,,Întreabă acum, te rog, cuvîntul Domnului.``

Jehoshaphat said to the king of Israel, “Ask first for the word of the Lord.”

6 Î mpăratul lui Israel a strîns pe prooroci, în număr de aproape patru sute, şi le -a zis:,, Să merg să lupt împotriva Ramotului din Galaad, sau să mă las?`` Şi ei au răspuns:,, Suie-te, şi Domnul îl va da în mînile împăratului.``

Then the king of Israel gathered together the men who spoke for God, 400 men. He said to them, “Should I go to Ramoth-gilead to battle, or should I not?” And they said, “Go. For the Lord will give it to the king.”

7 D ar Iosafat a zis:,, Nu mai este aici niciun prooroc al Domnului, ca să -L putem întreba?``

But Jehoshaphat said, “Is there not another man who speaks for the Lord here, that we may ask him?”

8 Î mpăratul lui Israel a răspuns lui Iosafat:,, Mai este un om prin care am putea să întrebăm pe Domnul; dar îl urăsc, căci nu-mi prooroceşte nimic bun, nu prooroceşte decît rău: este Mica, fiul lui Imla.`` Şi Iosafat a zis:,, Să nu vorbească împăratul aşa!``

The king of Israel said to Jehoshaphat, “There is only one other man whom we may ask of the Lord, but I hate him. He does not speak anything good about me, only bad. He is Micaiah the son of Imlah.” But Jehoshaphat said, “Let not the king say that.”

9 A tunci împăratul lui Israel a chemat un dregător, şi a zis:,, Trimete şi adu îndată pe Mica, fiul lui Imla.``

Then the king of Israel called a soldier and said, “Be quick to bring Micaiah the son of Imlah.”

10 Î mpăratul lui Israel şi Iosafat, împăratul lui Iuda, şedeau fiecare pe scaunul lui de domnie, îmbrăcaţi cu hainele lor împărăteşti, în locul dela intrarea porţii Samariei. Şi toţi proorocii prooroceau înaintea lor.

Now the king of Israel and Jehoshaphat king of Judah were sitting on their thrones, dressed in their king’s clothing. They sat at the grain-floor at the gate of Samaria. All the men who speak for God were speaking in front of them.

11 Z edechia, fiul lui Chenaana, îşi făcuse nişte coarne de fer, şi a zis:,, Aşa vorbeşte Domnul:, Cu coarnele acestea vei bate pe Sirieni pînă îi vei nimici.``

Then Zedekiah the son of Chenaanah made horns of iron for himself and said, “The Lord says, ‘With these you will fight the Syrians until they are destroyed.’”

12 Ş i toţi proorocii prooroceau la fel, zicînd:,, Suie-te la Ramot din Galaad! Căci vei izbîndi, şi Domnul îl va da în mînile împăratului.``

And all the men who spoke for God said so. They said, “Go up to Ramoth-gilead and do well. For the Lord will give it to the king.”

13 S olul care se dusese să cheme pe Mica i -a vorbit aşa:,, Iată, că proorocii, într'un glas, proorocesc bine împăratului; să fie dar şi cuvîntul tău ca al fiecăruia din ei! Vesteşte -i bine!``

The man who went to call Micaiah said to him, “See, the words of those who speak for God are all in the king’s favor. Let your words be like theirs and speak in favor of the king.”

14 M ica a răspuns:,, Viu este Domnul, că voi vesti ce-mi va spune Domnul.``

But Micaiah said, “As the Lord lives, I will say what the Lord says to me.”

15 C înd a ajuns la împărat, împăratul i -a zis:,, Mica, să mergem să luptăm împotriva Ramotului din Galaad, sau să ne lăsăm?`` El a răspuns:,, Suie-te, căci vei izbîndi, şi Domnul îl va da în mînile împăratului.``

Micaiah came to the king. And the king said to him, “Micaiah, should we go to Ramothgilead to battle, or should we not?” He answered, “Go up and do well. The Lord will give it to the king.”

16 Ş i împăratul i -a zis:,, De cîteori trebuie să te pun să juri că nu-mi vei spune decît adevărul în Numele Domnului?``

Then the king said to him, “How many times must I tell you to speak nothing but the truth in the name of the Lord?”

17 M ica a răspuns:,, Văd tot Israelul risipit pe munţi, ca nişte oi cari n'au păstor. Şi Domnul zice:, Oamenii aceştia n'au stăpîn; să se întoarcă fiecare acasă în pace.``

So Micaiah said, “I saw all Israel spread upon the mountains like sheep which have no shepherd. And the Lord said, ‘These have no owner. Let each of them return to his house in peace.’”

18 Î mpăratul lui Israel a zis lui Iosafat:,, Nu ţi-am spus că el nu prooroceşte nimic bun despre mine, ci prooroceşte numai rău?``

Then the king of Israel said to Jehoshaphat, “Did I not tell you that he would not speak good of me, but bad?”

19 Ş i Mica a zis:,, Ascultă dar cuvîntul Domnului! Am văzut pe Domnul stînd pe scaunul Lui de domnie, şi toată oştirea cerurilor stînd lîngă El, la dreapta şi la stînga Lui.

Micaiah said, “So hear the word of the Lord. I saw the Lord sitting on His throne. All those in heaven were standing by Him on His right and on His left.

20 Ş i Domnul a zis:, Cine va amăgi pe Ahab, ca să se suie la Ramot din Galaad şi să piară acolo?` Şi au răspuns unul într'un fel, altul într'altul.

The Lord said, ‘Who will lead Ahab to go up and die at Ramoth-gilead?’ And one said one thing, and another said another thing.

21 Ş i un duh a venit şi s'a înfăţişat înaintea Domnului, şi a zis:, Eu îl voi amăgi.`

Then a spirit came and stood before the Lord and said, ‘I will lead him.’

22 D omnul i -a zis:, Cum?`, Voi ieşi`, a răspuns el,,şi voi fi un duh de minciună în gura tuturor proorocilor lui.` Domnul a zis: Îl vei amăgi, şi-ţi vei ajunge ţinta; ieşi, şi fă aşa!``

The Lord said to him, ‘How?’ And he said, ‘I will go out and be a lying spirit in the mouth of all those who will tell what will happen in the future.’ Then the Lord said, ‘You are to lead him, and do well. Go and do so.’

23 Ş i acum, iată că Domnul a pus un duh de minciună în gura tuturor proorocilor tăi cari sînt de faţă. Dar Domnul a hotărît lucruri rele împotriva ta.``

Now see, the Lord has put a lying spirit in the mouth of all these who tell what will happen in the future. The Lord has said bad things against you.”

24 A tunci Zedechia, fiul lui Chenaana, apropiindu-se, a lovit pe Mica peste obraz, şi a zis:,, Pe unde a ieşit Duhul Domnului din mine ca să-ţi vorbească?``

Then Zedekiah the son of Chenaanah came and hit Micaiah on the face and said, “How did the Spirit of the Lord go from me to speak to you?”

25 M ica a răspuns:,, Vei vedea în ziua cînd vei umbla din odaie în odaie ca să te ascunzi.``

Micaiah said, “See, you will see on that day when you go into a room to hide yourself.”

26 Î mpăratul lui Israel a zis:,, Ia pe Mica, du -l la Amon, mai marele cetăţii, şi la Ioas, fiul împăratului,

Then the king of Israel said, “Take Micaiah and return him to Amon the leader of the city and to Joash the king’s son.

27 ş i să le spui:, Aşa vorbeşte împăratul:, Puneţi pe omul acesta la închisoare, şi hrăniţi -l cu pînea şi cu apa întristării, pînă cînd mă voi întoarce în pace.``

Tell them, ‘The king says, “Put this man in prison and feed him with little bread and water, until I return in peace.” ‘ ”

28 Ş i Mica a zis:,, Dacă te vei întoarce în pace, Domnul n'a vorbit prin mine.`` Apoi a mai zis:,, Auziţi, popoare, toate.``

Micaiah said, “If you do return in peace, then the Lord has not spoken by me.” And he said, “Listen, all you people.” The Death of Ahab

29 Î mpăratul lui Israel şi Iosafat, împăratul lui Iuda, s'au suit la Ramot din Galaad.

So the king of Israel and Jehoshaphat king of Judah went up to Ramoth-gilead.

30 Î mpăratul lui Israel a zis lui Iosafat:,, Vreau să-mi schimb hainele ca să merg la luptă; dar tu, îmbracă-te cu hainele tale împărăteşti.`` Şi împăratul lui Israel şi -a schimbat hainele, şi s'a dus la luptă.

The king of Israel said to Jehoshaphat, “I will dress so no one will know who I am, and will go to battle. But you put on your king’s clothing.” So the king of Israel dressed so no one would know who he was, and went into battle.

31 Î mpăratul Siriei dăduse următoarea poruncă celor treizeci şi două de căpetenii ale carălor lui:,, Să nu vă luptaţi nici cu cei mici nici cu cei mari, ci să vă luptaţi numai cu împăratul lui Israel.``

Now the king of Syria had told the thirty-two captains of his war-wagons, “Do not fight with the small or strong. But only fight with the king of Israel.”

32 C înd au zărit căpeteniile carălor pe Iosafat, au zis:,, Negreşit, acesta este împăratul lui Israel.`` Şi s'au apropiat de el să -l lovească. Iosafat a scos un ţipăt.

When the captains of the war-wagons saw Jehoshaphat, they said, “For sure this is the king of Israel.” And they turned to fight against him, and Jehoshaphat cried out.

33 C ăpeteniile carălor, văzînd că nu este împăratul lui Israel, s'au depărtat de el.

Then the captains of the war-wagons saw that it was not the king of Israel. So they returned from going after him.

34 A tunci un om a tras cu arcul la întîmplare, şi a lovit pe împăratul lui Israel la încheietura platoşei. Împăratul a zis cărăuşului său:,,Întoarce, şi scoate-mă din cîmpul de bătaie, căci sînt greu rănit.``

But a certain man happened to shoot an arrow and hit the king of Israel between the parts of his battle-clothes. So Ahab said to the driver of his war-wagon, “Turn around and take me out of the battle. For I am hurt.”

35 L upta a fost din ce în ce mai crîncenă în ziua aceea. Împăratul a stat drept în carul lui în faţa Sirienilor, şi seara a murit. Sîngele a curs din rană în lăuntrul carului.

The battle was hard that day, and the king was set up in his war-wagon in front of the Syrians. At evening he died. The blood from the cut flowed to the bottom of the war-wagon.

36 L a apusul soarelui, s'a strigat prin toată tabăra:,, Să plece fiecare în cetatea lui şi să plece fiecare în ţara lui,

Then a cry went through to his country!

37 c ăci a murit împăratul.`` S'au întors la Samaria, şi împăratul a fost îngropat la Samaria.

So the king died and was brought to Samaria. They buried the king in Samaria.

38 C înd au spălat carul în iazul Samariei, cînii au lins sîngele lui Ahab, şi curvele s'au scăldat în el, după cuvîntul pe care -l spusese Domnul.

And they washed the war-wagon by the pool of Samaria. The dogs drank up his blood. (The women who sold the use of their bodies washed themselves there.) It happened as the word of the Lord said it would.

39 C elelalte fapte ale lui Ahab, tot ce a făcut el, casa de fildeş pe care a zidit -o, şi toate cetăţile pe cari le -a zidit, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel?

Now the rest of the acts of Ahab and all he did, the ivory house and cities he built, are they not written in the Book of the Chronicles of the Kings of Israel?

40 A hab a adormit cu părinţii săi. Şi în locul lui, a domnit fiul său Ahazia.

Ahab died and his son Ahaziah became king in his place. Jehoshaphat Rules Judah

41 I osafat, fiul lui Asa, a început să domnească peste Iuda, în al patrulea an al lui Ahab, împăratul lui Israel.

Jehoshaphat the son of Asa became the king of Judah in the fourth year of Ahab king of Israel.

42 I osafat era de treizeci şi cinci de ani cînd s'a făcut împărat, şi a domnit douăzeci şi cinci de ani la Ierusalim. Mamă-sa se numea Azuba, fata lui Şilhi.

Jehoshaphat was thirty-five years old when he became king. And he ruled twenty-five years in Jerusalem. His mother’s name was Azubah the daughter of Shilhi.

43 E l a umblat în toată calea tatălui său Asa, şi nu s'a abătut deloc dela ea, făcînd ce este plăcut înaintea Domnului. Numai că înălţimile n'au fost îndepărtate: poporul tot mai aducea jertfe şi tămîie pe înălţimi.

He walked in all the way of Asa his father. He did not turn aside from it. He did what was right in the eyes of the Lord. But the high places were not taken away. The people still gave gifts and burned special perfume on the high places.

44 I osafat a trăit în pace cu împăratul lui Israel.

And Jehoshaphat made peace with the king of Israel.

45 C elelalte fapte ale lui Iosafat, isprăvile şi războaiele lui, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Iuda?

The rest of the acts of Jehoshaphat, the strength he showed and how he fought, are they not written in the Book of the Chronicles of the Kings of Judah?

46 E l a scos din ţară pe sodomiţii cari mai rămăseseră de pe vremea tatălui său Asa.

He destroyed from the land those who were left of the men who sold the use of their bodies in their religion during the days of his father Asa.

47 Î n Edom nu era împărat pe atunci: cîrmuia un dregător.

Now there was no king in Edom. A leader was acting as king.

48 I osafat a făcut corăbii din Tars ca să meargă la Ofir să aducă aur; dar nu s'au dus, căci corăbiile s'au sfărîmat la Eţion-Gheber.

Jehoshaphat made ships of Tarshish to go to Ophir for gold. But they did not go. For the ships were wrecked at Ezion-geber.

49 A tunci Ahazia, fiul lui Ahab, a zis lui Iosafat:,, Vrei ca slujitorii mei să meargă împreună cu ai tăi pe corăbii?`` Dar Iosafat n'a voit.

Then Ahab’s son Ahaziah said to Jehoshaphat, “Let my servants go with your servants in the ships.” But Jehoshaphat was not willing.

50 I osafat a adormit cu părinţii săi, şi a fost îngropat cu părinţii săi, în cetatea tatălui său David. Şi în locul lui a domnit fiul său Ioram.

And Jehoshaphat died and was buried with his fathers in the city of his father David. Jehoram his son became king in his place. Ahaziah Rules Israel

51 A hazia, fiul lui Ahab, a început să domnească peste Israel la Samaria, în al şaptesprezecelea an al lui Iosafat, împăratul lui Iuda. A domnit doi ani peste Israel.

Ahab’s son Ahaziah became the king of Israel in Samaria in the seventeenth year of Jehoshaphat king of Judah. And he ruled Israel for two years.

52 E l a făcut ce este rău înaintea Domnului, şi a umblat în calea tatălui său şi în calea mamei sale, şi în calea lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască.

He did what was sinful in the eyes of the Lord. He walked in the way of his father and mother, and Jeroboam the son of Nebat, who caused Israel to sin.

53 A slujit lui Baal şi s'a închinat înaintea lui, şi a mîniat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, cum făcuse şi tatăl său

He served the false god Baal and worshiped him. He made the Lord God of Israel angry in every way his father had done.