1 C înd a auzit împăratul Ezechia lucrul acesta, şi -a sfîşiat hainele, s'a acoperit cu un sac, şi s'a dus în Casa Domnului.

When King Hezekiah heard about it, he tore his clothes and covered himself with cloth made from hair. Then he went into the house of the Lord.

2 A trimes pe Eliachim, căpetenia casei împăratului, pe Şebna, logofătul, şi pe preoţii cei mai bătrîni, acoperiţi cu saci, la proorocul Isaia, fiul lui Amoţ.

He sent Eliakim who was the head of the house, Shebna the writer, and the head religious leaders, to the man of God Isaiah the son of Amoz. They were covered with cloth made from hair.

3 Ş i i-au zis:,, Aşa vorbeşte Ezechia: Ziua aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă şi de ocară; căci copiii sînt aproape să iasă din pîntecele mamei, şi nu este putere pentru naştere.

And they said to him, “Hezekiah says, ‘This day is a day of trouble, sharp words, and shame. For children have come to be born, but there is no strength to give birth to them.

4 P oate că Domnul, Dumnezeul tău, a auzit toate cuvintele lui Rabşache, pe care l -a trimes împăratul Asiriei, stăpînul său, să batjocorească pe Dumnezeul cel viu, şi poate că Domnul, Dumnezeul tău, îl va pedepsi pentru cuvintele pe cari le -a auzit. Înalţă dar o rugăciune pentru ceilalţi cari au mai rămas.``

It might be that the Lord your God will hear all the words of Rabshakeh, whom his ruler the king of Assyria has sent to make fun of the living God. And the Lord your God might speak sharp words against what He has heard. So pray for those who are left of the Lord’s people.’”

5 S lujitorii împăratului Ezechia s'au dus dar la Isaia.

The servants of King Hezekiah came to Isaiah.

6 Ş i Isaia le -a zis:,, Iată ce să spuneţi stăpînului vostru:, Aşa vorbeşte Domnul:, Nu te speria de cuvintele pe cari le-ai auzit şi prin cari M'au batjocorit slujitorii împăratului Asiriei.

And Isaiah said to them, “Tell your ruler, ‘This is what the Lord says: “Do not be afraid because of the words you have heard spoken against Me by the servants of the king of Assyria.

7 V oi pune în el un duh care îl va face ca, la auzul unei veşti pe care o va primi, să se întoarcă în ţara lui; şi -l voi face să cadă ucis de sabie în ţara lui.``

See, I will put a spirit in him so that he will hear a made-up story and he will return to his own land. And I will have him killed by the sword in his own land.”’” Assyrians Talk of Taking Jerusalem Again

8 R abşache, plecînd, a găsit pe împăratul Asiriei luptînd împotriva Libnei, căci aflase de plecarea lui din Lachis.

Rabshakeh returned and found the king of Assyria fighting against Libnah. For he had heard that the king had left Lachish.

9 A tunci împăratul Asiriei a primit o veste cu privire la Tirhaca, împăratul Etiopiei. I s'a spus:,, Iată că acela a pornit cu război împotriva ta.`` Şi împăratul Asiriei a trimes soli din nou lui Ezechia, zicînd:

The king of Assyria was told, “See, King Tirhakah of Cush has come out to fight against you.” So he sent men again to Hezekiah, saying,

10 A şa să vorbiţi lui Ezechia, împăratul lui Iuda:, Să nu te înşele Dumnezeul tău, în care te încrezi, zicînd:, Ierusalimul nu va fi dat în mînile împăratului Asiriei.`

“Tell King Hezekiah of Judah, ‘Do not let your God in Whom you trust lie to you by saying that Jerusalem will not be given into the power of the king of Assyria.

11 I ată, ai auzit ce au făcut împăraţii Asiriei tuturor ţărilor, şi cum le-au nimicit; şi tu, să fii izbăvit!

You have heard how the kings of Assyria have destroyed all the lands. And will you be saved?

12 D umnezeii neamurilor pe cari le-au nimicit părinţii mei, au izbăvit ei pe Gozan, Haran, Reţef, şi pe fiii lui Eden din Telasar?

Did the gods of those nations which my fathers destroyed save them? Gozan, Haran, Rezeph, and the people of Eden who were in Telassar, were destroyed.

13 U nde este împăratul Hamatului, împăratul Arpadului, şi împăratul cetăţii Sefarvaimului, Henei şi Ivei?``

Where are the kings of Hamath, Arpad, the city of Sepharvaim, Hena and Ivvah?’”

14 E zechia a luat scrisoarea din mîna solilor, şi a citit -o. Apoi s'a suit la Casa Domnului, şi a întins -o înaintea Domnului,

Hezekiah took the letter from the hand of the men from Assyria, and read it. Then he went up to the house of the Lord, and spread the letter out before the Lord.

15 c ăruia i -a făcut următoarea rugăciune:,, Doamne, Dumnezeul lui Israel, care şezi pe heruvimi! Tu eşti singurul Dumnezeu al tuturor împărăţiilor pămîntului! Tu ai făcut cerurile şi pămîntul.

Hezekiah prayed to the Lord, saying, “O Lord the God of Israel, You sit on Your throne above the cherubim. You are the God, and You alone, of all the nations of the earth. You have made heaven and earth.

16 D oamne, pleacă-Ţi urechea, şi ascultă! Doamne, deschide-Ţi ochii, şi priveşte. Auzi cuvintele lui Sanherib, care a trimes pe Rabşache să batjocorească pe Dumnezeul cel viu.

Turn Your ear, O Lord, and hear. Open Your eyes, O Lord, and see. Listen to the words Sennacherib has spoken against the living God.

17 D a, Doamne, este adevărat că împăraţii Asiriei, au nimicit neamurile şi le-au pustiit ţările,

O Lord, it is true that the kings of Assyria have destroyed the nations and their lands.

18 ş i că au aruncat în foc pe dumnezeii lor; dar ei nu erau dumnezei, ci erau lucrări făcute de mîna omului, erau lemn şi piatră; şi i-au nimicit.

They have thrown their gods into the fire. For they were not gods, but the work of men’s hands, made from wood and stone. So they have destroyed them.

19 A cum, Doamne, Dumnezeul nostru, izbăveşte-ne din mîna lui Sanherib, ca să ştie toate împărăţiile pămîntului că numai Tu eşti Dumnezeu, Doamne!``

Now, O Lord our God, I beg You to save us from his power. Then all the nations of the earth may know that You alone are God, O Lord.” Isaiah’s Word to the King

20 A tunci Isaia, fiul lui Amoţ, a trimes să spună lui Ezechia: Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel,, Am auzit rugăciunea pe care Mi-ai făcut -o cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei.

Isaiah the son of Amoz sent word to Hezekiah, saying, “The Lord, the God of Israel, says, ‘I have heard your prayer to Me about Sennacherib king of Assyria.’

21 I ată cuvîntul pe care l -a rostit Domnul împotriva lui:, Fecioara, fiica Sionului, te dispreţuieşte şi rîde de tine; fata Ierusalimului dă din cap după tine.

This is the Word that the Lord has spoken against him: ‘She has hated you and made fun of you, the young daughter of Zion! She has shaken her head behind you, the daughter of Jerusalem!

22 P e cine ai batjocorit şi ai ocărît tu? Împotriva cui ai ridicat glasul? Şi împotriva cui ţi-ai ridicat ochii? Împotriva Sfîntului lui Israel!

Whom have you spoken against? Against whom have you raised your voice, and lifted your eyes in pride? Against the Holy One of Israel!

23 P rin solii tăi ai batjocorit pe Domnul, şi ai zis:, Cu mulţimea carălor mele, am suit vîrful munţilor, coastele Libanului! Voi tăia cei mai înalţi cedri ai lui, cei mai frumoşi chiparoşi ai lui, şi voi atinge creasta lui cea mai înaltă, pădurea lui care este ca o grădină de poame;

You have spoken against the Lord through the men you have sent. You have said, “With my many war-wagons I have come up to the tops of the mountains, to the farthest parts of Lebanon. I cut down its tall cedar trees and its best cypress trees. I went to its highest place, where its trees are close together.

24 a m săpat, şi am băut ape străine, şi voi seca cu talpa picioarelor mele toate rîurile Egiptului.

I dug wells and drank the water of other lands. I dried up all the rivers of Egypt with the bottom of my feet.”

25 N 'ai auzit că Eu de mult am pregătit aceste lucruri, şi că le-am hotărît din vremurile vechi? Acum însă am îngăduit să se împlinească, şi să prefaci cetăţi întărite în mormane de dărîmături.

’Have you not heard that I planned this long ago? From times long ago I planned it. Now I have made it happen, that you should destroy strong cities.

26 L ocuitorii lor sînt neputincioşi, îngroziţi şi înmărmuriţi; au ajuns ca iarba de pe cîmp şi ca verdeaţa fragedă, ca iarba de pe coperişuri şi ca grîul care se usucă înainte de a -i da spicul.

That is why those who lived there did not have much strength. They were troubled and put to shame. They were like the plants of the field and the green grass. They were like grass on the roofs, killed by the sun before it is grown.

27 D ar ştiu cînd stai jos, cînd ieşi şi cînd intri, şi cînd eşti furios împotriva Mea.

But I know when you sit down, go out, and come in. And I know how you speak in anger against Me.

28 P entrucă eşti furios împotriva Mea, şi pentrucă trufia ta a ajuns pînă la urechile Mele, de aceea voi pune belciugul Meu în nările tale, şi zăbala Mea între buzele tale, şi te voi face să te întorci pe drumul pe care ai venit.`

You have spoken against Me in your anger and pride, and I have heard it. So I will put My hook in your nose, and My bit in your mouth. And I will have you return by the way you came.

29 A cesta să-ţi fie semnul: Anul acesta veţi mînca ce creşte dela sine, şi al doilea an ce va răsări din rădăcinile rămase; dar în al treilea an veţi sămăna, veţi secera, veţi sădi vii, şi veţi mînca din rodul lor.

’This will be the special thing for you to see: This year you will eat what grows of itself. In the second year you will eat what grows of the same. Then in the third year, you will plant seeds and gather food. You will plant vines and eat their fruit.

30 R ămăşiţa din casa lui Iuda, ce va mai rămînea, va prinde iarăş rădăcini de desupt, şi deasupra va da rod.

And those who are left of the family of Judah will again take root and give fruit.

31 C ăci din Ierusalim va ieşi o rămăşiţă, şi din muntele Sionului cei scăpaţi. Iată ce va face rîvna Domnului oştirilor.

For those who are left will go out of Jerusalem. Those who are still alive will go out of Mount Zion. This will be done by the power of the Lord.

32 D e aceea, aşa vorbeşte Domnul asupra împăratului Asiriei:, Nu va intra în cetatea aceasta, nici nu va arunca săgeţi în ea, nu va sta înaintea ei cu scuturi, şi nu va ridica întărituri de şanţuri împotriva ei.

So this is what the Lord says about the king of Assyria: He will not come to this city or shoot an arrow there. He will not come to it with a battle-covering or build a wall around it.

33 S e va întoarce pe drumul pe care a venit, şi nu va intra în cetatea aceasta, zice Domnul.

He will return by the way he came. He will not come to this city, says the Lord.

34 C ăci Eu voi ocroti cetatea aceasta ca s'o mîntuiesc, din pricina Mea, şi din pricina robului Meu David.`

For I will help this city and save it, because of My honor, and because of My servant David.’” Sennacherib’s Death

35 Î n noaptea aceea, a ieşit îngerul Domnului, şi a ucis în tabăra Asirienilor o sută optzeci şi cinci de mii de oameni. Şi cînd s'au sculat dimineaţa, iată că toţi erau nişte trupuri moarte.

That night the angel of the Lord went out and killed 185, 000 men among the Assyrian tents. When those left alive got up early in the morning, they saw all the dead bodies.

36 A tunci Sanherib, împăratul Asiriei, şi -a ridicat tabăra, a plecat şi s'a întors; şi a locuit la Ninive.

Then King Sennacherib of Assyria left and returned home, and lived at Nineveh.

37 Ş i, pe cînd se închina în casa dumnezeului său Nisroc, Adramelec şi Şareţer, fiii săi, l-au ucis cu sabia, şi au fugit în ţara Ararat. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Esar-Hadon.

As he was worshiping in the house of his god Nisroch, Adrammelech and Sharezer killed him with the sword. Then they ran away to the land of Ararat. And his son Esarhaddon became king in his place.