1 C ând regele Ezechia a auzit lucrul acesta, şi-a sfâşiat hainele, s-a acoperit cu un sac şi s-a dus la Casa Domnului.

When King Hezekiah heard about it, he tore his clothes and covered himself with cloth made from hair. Then he went into the house of the Lord.

2 I -a trimis la profetul Isaia, fiul lui Amoţ, pe Eliachim, cel ce răspundea de palat, pe scribul Şebna şi pe cei bătrâni dintre preoţi, acoperiţi toţi cu saci.

He sent Eliakim who was the head of the house, Shebna the writer, and the head religious leaders, to the man of God Isaiah the son of Amoz. They were covered with cloth made from hair.

3 E i i-au zis: – Aşa vorbeşte Ezechia: „Aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă şi de ruşine, căci copiii sunt gata să se nască, dar nu mai este nici o putere pentru a le da naştere.

And they said to him, “Hezekiah says, ‘This day is a day of trouble, sharp words, and shame. For children have come to be born, but there is no strength to give birth to them.

4 P oate că Domnul, Dumnezeul tău, a auzit toate cuvintele lui Rab-Şache, care a fost trimis de stăpânul său, împăratul Asiriei, pentru a-L batjocori pe Dumnezeul cel Viu şi poate că Domnul, Dumnezeul tău, îl va mustra pentru cuvintele pe care le-a auzit. De aceea înalţă o rugăciune pentru cei care au mai rămas!“

It might be that the Lord your God will hear all the words of Rabshakeh, whom his ruler the king of Assyria has sent to make fun of the living God. And the Lord your God might speak sharp words against what He has heard. So pray for those who are left of the Lord’s people.’”

5 C ând slujitorii regelui Ezechia au venit la Isaia,

The servants of King Hezekiah came to Isaiah.

6 a cesta le-a zis: – Să-i spuneţi stăpânului vostru că aşa vorbeşte Domnul: „Nu te speria de cuvintele pe care le-ai auzit şi cu care slujitorii împăratului Asiriei M-au blasfemiat.

And Isaiah said to them, “Tell your ruler, ‘This is what the Lord says: “Do not be afraid because of the words you have heard spoken against Me by the servants of the king of Assyria.

7 I ată, voi pune în el un duh şi astfel, la auzirea unui zvon, se va întoarce în ţara lui; şi voi face să cadă ucis de sabie chiar în ţara lui.“

See, I will put a spirit in him so that he will hear a made-up story and he will return to his own land. And I will have him killed by the sword in his own land.”’” Assyrians Talk of Taking Jerusalem Again

8 C ând Rab-Şache a auzit că împăratul Asiriei plecase din Lachiş, s-a întors şi l-a găsit pe acesta luptând împotriva Libnei.

Rabshakeh returned and found the king of Assyria fighting against Libnah. For he had heard that the king had left Lachish.

9 D upă aceea, când împăratul Asiriei a auzit că Tirhaka, regele din Cuş, a pornit la luptă împotriva lui, a trimis din nou soli la Ezechia, zicând:

The king of Assyria was told, “See, King Tirhakah of Cush has come out to fight against you.” So he sent men again to Hezekiah, saying,

10 „ Aşa să-i vorbiţi lui Ezechia, regele lui Iuda: «Nu-l lăsa pe Dumnezeul tău, în care te încrezi, să te amăgească zicându-ţi că Ierusalimul nu va fi dat în mâna împăratului Asiriei.

“Tell King Hezekiah of Judah, ‘Do not let your God in Whom you trust lie to you by saying that Jerusalem will not be given into the power of the king of Assyria.

11 C u siguranţă ai auzit ce au făcut împăraţii Asiriei tuturor ţărilor cucerite, distrugându-le în întregime! Şi tu să fii oare salvat?

You have heard how the kings of Assyria have destroyed all the lands. And will you be saved?

12 Ş i-au salvat, oare, zeii neamurile pe care părinţii mei le-au distrus: pe Gozan, pe Haran, pe Reţef şi pe fiii lui Eden, care erau în Tel-Asar?

Did the gods of those nations which my fathers destroyed save them? Gozan, Haran, Rezeph, and the people of Eden who were in Telassar, were destroyed.

13 U nde este regele Hamatului, regele Arpadului şi regele cetăţii Sefarvayim, al cetăţii Hena sau al cetăţii Iva?»“ Rugăciunea lui Ezechia

Where are the kings of Hamath, Arpad, the city of Sepharvaim, Hena and Ivvah?’”

14 E zechia a luat scrisoarea din mâna solilor şi a citit-o. Apoi s-a dus la Casa Domnului şi a întins-o înaintea Domnului.

Hezekiah took the letter from the hand of the men from Assyria, and read it. Then he went up to the house of the Lord, and spread the letter out before the Lord.

15 E zechia s-a rugat Domnului şi a zis: „O, Doamne, Dumnezeul lui Israel, Tu, Care tronezi deasupra heruvimilor! Tu eşti singurul Dumnezeu al tuturor regatelor pământului! Tu ai făcut cerurile şi pământul!

Hezekiah prayed to the Lord, saying, “O Lord the God of Israel, You sit on Your throne above the cherubim. You are the God, and You alone, of all the nations of the earth. You have made heaven and earth.

16 D oamne, pleacă-Ţi urechea şi ascultă! Doamne, deschide-Ţi ochii şi priveşte! Auzi cuvintele pe care Sanherib le-a trimis ca să-L batjocorească pe Dumnezeul cel Viu!

Turn Your ear, O Lord, and hear. Open Your eyes, O Lord, and see. Listen to the words Sennacherib has spoken against the living God.

17 D oamne, este adevărat că împăraţii Asiriei au pustiit aceste neamuri şi ţările lor

O Lord, it is true that the kings of Assyria have destroyed the nations and their lands.

18 ş i că le-au aruncat zeii în foc, însă ei i-au distrus pentru că nu erau Dumnezeu, ci lucrări făcute de mâna omului; erau doar lemn şi piatră.

They have thrown their gods into the fire. For they were not gods, but the work of men’s hands, made from wood and stone. So they have destroyed them.

19 A cum, Doamne, Dumnezeul nostru, Te rugăm, scapă-ne din mâna lui, ca să ştie toate regatele pământului că Tu, Doamne, eşti singurul Dumnezeu!“ Profeţia lui Isaia împotriva lui Sanherib

Now, O Lord our God, I beg You to save us from his power. Then all the nations of the earth may know that You alone are God, O Lord.” Isaiah’s Word to the King

20 A tunci Isaia, fiul lui Amoţ, a trimis la Ezechia să i se spună: „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Ţi-am auzit rugăciunea pe care Mi-ai făcut-o cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei.

Isaiah the son of Amoz sent word to Hezekiah, saying, “The Lord, the God of Israel, says, ‘I have heard your prayer to Me about Sennacherib king of Assyria.’

21 I ată care este cuvântul pe care l-a rostit Domnul împotriva acestuia: Fecioara, fiica Sionului, te dispreţuieşte şi îşi bate joc de tine! Fiica Ierusalimului dă din cap în timp ce fugi!

This is the Word that the Lord has spoken against him: ‘She has hated you and made fun of you, the young daughter of Zion! She has shaken her head behind you, the daughter of Jerusalem!

22 Ş tii pe Cine ai batjocorit şi ai blasfemiat tu? Ştii împotriva Cui ţi-ai ridicat glasul? Ştii împotriva Cui ţi-ai înălţat mândru privirea? Împotriva Sfântului lui Israel!

Whom have you spoken against? Against whom have you raised your voice, and lifted your eyes in pride? Against the Holy One of Israel!

23 P rin solii tăi L-ai batjocorit pe Domnul şi ai zis: ‘Cu mulţimea carelor mele am urcat înălţimile munţilor până la cele mai înalte piscuri ale Libanului! I-am tăiat cei mai înalţi cedri şi cei mai aleşi chiparoşi. Am ajuns la cele mai îndepărtate locuri şi la pădurea cea mai deasă.

You have spoken against the Lord through the men you have sent. You have said, “With my many war-wagons I have come up to the tops of the mountains, to the farthest parts of Lebanon. I cut down its tall cedar trees and its best cypress trees. I went to its highest place, where its trees are close together.

24 A m săpat fântâni şi am băut ape străine şi cu tălpile picioarelor mele am secat toate pâraiele Egiptului.’

I dug wells and drank the water of other lands. I dried up all the rivers of Egypt with the bottom of my feet.”

25 N -ai auzit? Eu le-am întocmit cu mult timp în urmă, din zile străvechi, le-am plănuit; acum însă le-am îngăduit să se împlinească, anume ca tu să prefaci cetăţile fortificate în mormane de dărâmături.

’Have you not heard that I planned this long ago? From times long ago I planned it. Now I have made it happen, that you should destroy strong cities.

26 L ocuitorii lor sunt neputincioşi, sunt uluiţi şi făcuţi de ruşine. Au ajuns ca iarba de pe câmp şi ca verdeaţa fragedă, ca iarba de pe acoperişuri, care se usucă înainte să crească.

That is why those who lived there did not have much strength. They were troubled and put to shame. They were like the plants of the field and the green grass. They were like grass on the roofs, killed by the sun before it is grown.

27 D ar Eu ştiu unde stai, când ieşi şi când intri şi cât eşti de furios pe Mine.

But I know when you sit down, go out, and come in. And I know how you speak in anger against Me.

28 P entru că te-ai mâniat pe Mine şi pentru că trufia ta a ajuns la urechile Mele, voi pune veriga Mea în nasul tău şi zăbala Mea în gura ta şi te voi întoarce pe drumul pe care ai venit!

You have spoken against Me in your anger and pride, and I have heard it. So I will put My hook in your nose, and My bit in your mouth. And I will have you return by the way you came.

29 A cesta va fi semnul pentru tine, Ezechia: anul acesta veţi mânca ce va creşte de la sine, iar în al doilea an – ce va răsări din ce a rămas. Dar în al treilea an veţi semăna şi veţi secera, veţi planta vii şi le veţi mânca roadele.

’This will be the special thing for you to see: This year you will eat what grows of itself. In the second year you will eat what grows of the same. Then in the third year, you will plant seeds and gather food. You will plant vines and eat their fruit.

30 S upravieţuitorii Casei lui Iuda, cei rămaşi, vor prinde iarăşi rădăcini dedesubt şi vor da rod deasupra.

And those who are left of the family of Judah will again take root and give fruit.

31 C ăci din Ierusalim va ieşi o rămăşiţă şi din muntele Sion o ceată de supravieţuitori. Râvna Domnului Oştirilor va face lucrul acesta.»“

For those who are left will go out of Jerusalem. Those who are still alive will go out of Mount Zion. This will be done by the power of the Lord.

32 „ De aceea aşa vorbeşte Domnul cu privire la împăratul Asiriei: «Nu va intra în cetatea aceasta şi nu va trage nici o săgeată acolo; nu va veni în faţa ei cu vreun scut şi nu va ridica împotriva ei nici o rampă de asalt.

So this is what the Lord says about the king of Assyria: He will not come to this city or shoot an arrow there. He will not come to it with a battle-covering or build a wall around it.

33 P e drumul pe care a venit, pe acela se va întoarce şi nu va intra în cetatea aceasta, zice Domnul.

He will return by the way he came. He will not come to this city, says the Lord.

34 E u voi ocroti cetatea aceasta pentru a o izbăvi, de dragul Meu şi de dragul robului Meu David.»“

For I will help this city and save it, because of My honor, and because of My servant David.’” Sennacherib’s Death

35 Î n acea noapte, îngerul Domnului a ieşit în tabăra asirienilor şi a ucis o sută optzeci şi cinci de mii de oameni. Când ceilalţi s-au trezit dis-de-dimineaţă, au văzut că toţi erau nişte trupuri moarte.

That night the angel of the Lord went out and killed 185, 000 men among the Assyrian tents. When those left alive got up early in the morning, they saw all the dead bodies.

36 A tunci Sanherib, împăratul Asiriei, şi-a ridicat tabăra şi a plecat. El s-a întors la Ninive şi a locuit acolo.

Then King Sennacherib of Assyria left and returned home, and lived at Nineveh.

37 Î n timp ce se închina în templul zeului său, Nisrok, fiii săi, Adra-Melek şi Sareţer, l-au ucis cu sabia şi au fugit în ţara Ararat. Şi în locul lui a domnit fiul său Esar-Hadon.

As he was worshiping in the house of his god Nisroch, Adrammelech and Sharezer killed him with the sword. Then they ran away to the land of Ararat. And his son Esarhaddon became king in his place.