1 A maţia era în vârstă de douăzeci şi cinci de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de douăzeci şi nouă de ani. Mama lui se numea Iehoadin şi era din Ierusalim.

Amaziah was twenty-five years old when he became king. And he ruled for twenty-nine years in Jerusalem. His mother’s name was Jehoaddan of Jerusalem.

2 E l a făcut ce este bine înaintea Domnului, dar totuşi nu din toată inima.

Amaziah did what was right in the eyes of the Lord, but not with a whole heart.

3 D upă ce şi-a întărit domnia, el i-a omorât pe slujitorii care-l uciseseră pe tatăl său, regele.

As soon as the nation was under his rule, he killed his servants who had killed his father the king.

4 T otuşi pe fiii lor el nu i-a omorât din pricina a ceea ce este scris în Lege, în Cartea lui Moise, unde Domnul porunceşte: „Să nu-i omori pe părinţi pentru copii şi nici pe copii pentru părinţi, ci fiecare om să fie omorât pentru păcatul lui.“

But he did not kill their children. He did what is written in the Law in the book of Moses. The Lord had said in this Law, “Fathers must not be put to death for the children. And children must not be put to death for the fathers. Each must be put to death for his own sin.” The War against Edom

5 A maţia i-a strâns pe cei din Iuda, a aşezat tot poporul lui Iuda şi al lui Beniamin după familiile lor, potrivit căpeteniilor peste mii şi căpeteniilor peste sute şi i-a numărat pe cei de la douăzeci de ani în sus. Astfel, a găsit trei sute de mii de oameni aleşi, în stare să iasă la luptă şi să mânuiască lancea şi scutul.

Then Amaziah gathered the men of Judah together. He put them, by their fathers’ houses, under the rule of captains of thousands and of hundreds for all Judah and Benjamin. He numbered those who were twenty years old and older. And he found that they were 300, 000 chosen men, able to go to war and fight with spear and battle-covering.

6 E l a mai tocmit o sută de mii de războinici viteji din Israel cu o sută de talanţi de argint.

He also asked for the help of 100, 000 powerful soldiers from Israel and paid them with silver weighing as much as 100 men.

7 D ar un om al lui Dumnezeu a venit la rege şi i-a zis: – Nu lua cu tine oştirea lui Israel, căci Domnul nu este cu Israel, nu este cu toţi aceşti fii ai lui Efraim!

But a man of God came to him and said, “O king, do not let the army of Israel go with you. For the Lord is not with Israel. He is not with all these sons of Ephraim.

8 C ăci, chiar dacă te vei duce şi vei fi curajos în luptă, Dumnezeu va face să te prăbuşeşti înaintea duşmanului, pentru că El are putere să ajute, dar şi să prăbuşească.

But if you think that in this way you will be strong in war, God will destroy you in front of those who fight you. For God has power to help and to destroy.”

9 A maţia l-a întrebat pe omul lui Dumnezeu: – Dar cum rămâne cu cei o sută de talanţi pe care i-am dat cetei lui Israel? Omul lui Dumnezeu i-a răspuns: – Domnul poate să-ţi dea mult mai mult decât atât.

Amaziah said to the man of God, “But what should I do about the silver weighing as much as 100 men, which I have given to the army of Israel?” The man of God answered, “The Lord has much more to give you than this.”

10 A maţia şi-a despărţit oamenii de ceata venită din Efraim, după care a trimis ceata acasă. Ei s-au mâniat foarte tare pe cei din Iuda şi s-au întors acasă înfuriaţi.

Then Amaziah sent the army home which had come to him from Ephraim. These hired soldiers were angry at the people of Judah. As they returned home they were very angry.

11 A maţia s-a pregătit şi şi-a condus poporul, mergând în Valea Sării, unde au omorât zece mii de oameni din Seir.

Now Amaziah made himself strong of heart, and he led his people to the Valley of Salt and killed 10, 000 men of Seir.

12 C ei din Iuda au capturat de vii zece mii de bărbaţi pe care i-au urcat pe vârful unei stânci, de unde i-au prăvălit, astfel încât toţi au fost zdrobiţi.

The men of Judah also took 10, 000 men alive. They brought them to the top of a high rock and threw them down from it, so they were all crushed to pieces.

13 Î ntre timp ceata pe care Amaţia o trimisese înapoi şi nu o lăsase să meargă cu ei la luptă, invadase cetăţile lui Iuda, din Samaria şi până la Bet-Horon, ucigând trei mii de oameni şi luând o pradă mare.

But the soldiers from Israel whom Amaziah had sent back from going with him to battle came and fought against the cities of Judah. They fought cities from Samaria to Beth-horon, and killed 3, 000 people living in them. And they took many things which had belonged to the people in these cities.

14 D upă ce s-a întors de la înfrângerea edomiţilor, Amaţia a adus zeii poporului din Seir şi i-a pus ca zei ai săi. El se închina înaintea lor şi aducea tămâie pentru ei.

After Amaziah came from killing the Edomites, he brought the gods of the men of Seir. He set them up as his gods. He bowed down in front of them, and burned special perfume to them.

15 D omnul s-a aprins de mânie împotriva lui Amaţia şi i-a trimis un profet care i-a spus astfel: – De ce ai întrebat pe zeii care nu şi-au putut izbăvi propriul popor din mâna ta?

Then the Lord was angry with Amaziah and sent a man who speaks for God to him, saying, “Why have you worshiped the gods of the people? These gods have not saved their own people from your hand.”

16 Î n timp ce acesta vorbea, regele i-a zis: – Te-am pus eu să fii sfetnicul regelui? Încetează! Sau vrei să te lovesc? Profetul s-a oprit, dar a mai adăugat: – Ştiu acum că Dumnezeu a hotărât să te nimicească, pentru că ai făcut lucrul acesta şi nu ai ascultat de sfatul meu.

But as he was speaking the king said to him, “Have we chosen you to give words of wisdom to the king? Stop! Or I will have you put to death.” So the man who spoke for God stopped, but said, “I know that God has planned to destroy you because you have done this. And you have not listened to what I have said.” Israel Wins over Judah

17 D upă ce s-a sfătuit, Amaţia, regele lui Iuda, a trimis nişte soli la Iehoaş, fiul lui Iehoahaz, regele lui Israel, zicându-i: – Vino să ne confruntăm!

Then King Amaziah of Judah spoke with his wise men, and sent word to Joash the son of Jehoahaz the son of Jehu, the king of Israel, saying, “Come, let us face each other.”

18 D ar Iehoaş, regele lui Israel, i-a răspuns lui Amaţia, regele lui Iuda, astfel: – Spinul din Liban a trimis un sol să-i spună cedrului din Liban: „Dă-o pe fiica ta de soţie fiului meu!“ Imediat însă animalele sălbatice au trecut pe acolo şi au călcat spinul în picioare.

King Joash of Israel sent an answer to King Amaziah of Judah, saying, “The thorn bush in Lebanon sent word to the cedar in Lebanon, saying, ‘Give your daughter to my son for a wife.’ But a wild animal of Lebanon passed by and crushed the thorn bush under its feet.

19 T u zici: „Iată, am învins Edomul!“ Şi de aceea ţi s-a înălţat inima, mândrindu-te. Rămâi mai bine acasă! De ce să stârneşti o nenorocire care ar duce la căderea ta şi a lui Iuda?“

You say, ‘See, I have destroyed Edom.’ And your heart has become proud by what you say. Now stay at home. Why should you bring trouble so you will fall, and Judah with you?”

20 A maţia însă nu a ascultat, fiindcă Dumnezeu hotărâse să-i dea pe cei din Iuda în mâna lui Iehoaş, deoarece căutaseră pe zeii Edomului.

But Amaziah would not listen. God had planned that He would give Judah into the hand of Joash because Judah had worshiped the gods of Edom.

21 P rin urmare, Iehoaş, regele lui Israel, a pornit la atac. El şi Amaţia, regele lui Iuda, s-au confruntat la Bet-Şemeş, în Iuda.

So King Joash of Israel met King Amaziah of Judah in battle at Beth-shemesh of Judah.

22 I uda a fost învins de Israel şi fiecare om a fugit acasă.

And Judah lost the battle to Israel. Each man ran away to his home.

23 I ehoaş, regele lui Israel, l-a prins pe Amaţia, regele lui Iuda, fiul lui Ioaş, fiul lui Ahazia, la Bet-Şemeş şi l-a adus la Ierusalim. Apoi a spart zidul Ierusalimului de la Poarta Efraim până la Poarta Unghiului, pe o lungime de patru sute de coţi.

King Joash of Israel took King Amaziah of Judah, the son of Joash, son of Jehoahaz, at Beth-shemesh, and brought him to Jerusalem. He tore down the wall of Jerusalem from the Gate of Ephraim to the Corner Gate, as much wall as 200 long steps.

24 A luat tot aurul şi argintul, împreună cu toate obiectele pe care le-a găsit în Casa lui Dumnezeu, aflate în grija lui Obed-Edom şi a golit vistieriile palatului regelui. A luat şi prizonieri, după care s-a întors în Samaria.

And he took all the gold and silver, and all the objects found in the house of God with Obed-edom. He took the riches of the king’s house, and people also, and returned to Samaria. The Death of Amaziah

25 A maţia, fiul lui Ioaş, regele lui Iuda, a mai trăit încă cincisprezece ani după moartea lui Iehoaş, fiul lui Iehoahaz, regele lui Israel.

Amaziah, the son of King Joash of Judah, lived fifteen years after the death of Joash, the son of King Jehoahaz of Israel.

26 C elelalte fapte ale lui Amaţia, de la început până la sfârşit, nu sunt scrise oare în „Cartea regilor lui Iuda şi ai lui Israel?“

Now the rest of the acts of Amaziah, from first to last, are written in the Book of the Kings of Judah and Israel.

27 D e când Amaţia s-a depărtat de Domnul, slujitorii lui au pus la cale un complot împotriva lui la Ierusalim. El a fugit la Lachiş, dar ei au trimis după el oameni care l-au omorât acolo.

After Amaziah turned away from the Lord, they made plans against him in Jerusalem, and he ran away to Lachish. But they sent men after him to Lachish, and killed him there.

28 L -au adus pe cai şi l-au înmormântat alături de părinţii săi în Cetatea lui David.

Then they brought him on horses and buried him with his fathers in the city of Judah.