1 D omnul i-a zis lui Moise pe muntele Sinai:

The Lord said to Moses at Mount Sinai,

2 „ Spune-le israeliţilor: «Când veţi intra în ţara pe care v-o dau, pământul să ţină un Sabat în cinstea Domnului.

“Say to the people of Israel, ‘When you come to the land I will give you, then the land will have a Year of Rest to the Lord.

3 Ş ase ani să-ţi semeni ogorul şi şase ani să-ţi tai via şi să-i strângi roadele,

Six years you will plant seeds in your field. Six years you will take care of your vines and gather their fruit.

4 d ar în al şaptelea an să ţii un Sabat deplin pentru pământ, un Sabat în cinstea Domnului: să nu-ţi semeni ogorul şi să nu-ţi tai via.

But the seventh year will be a Year of Rest for the land, a Year of Rest to the Lord. You will not plant seeds in your field or take care of your vines.

5 S ă nu culegi ce va ieşi după seceriş şi să nu aduni strugurii viei tale netăiate; să fie un an de odihnă pentru pământ.

You will not gather what grows of itself in your field. And do not gather the fruit of the vines that have not been cared for. The land will have a Year of Rest.

6 S ă mănânci ceea ce va ieşi de la sine din pământ în timpul anului de odihnă, atât tu, cât şi sclavul sau sclava ta, zilerul, peregrinul,

During the Year of Rest the land will give food for you, for your men and women servants, the man you pay to work for you, and the stranger who lives with you.

7 v itele tale şi animalele sălbatice din ţară; tot ce va ieşi din pământ să vă slujească drept hrană. Reglementări privind celebrarea anului de veselie

Even your cattle and the animals in your land will have food to eat. The Fiftieth Year

8 S ă numeri şapte rânduri de sabat al anilor, adică de şapte ori şapte ani; aşadar şapte rânduri de sabat al anilor sunt patruzeci şi nouă de ani.

‘You are to number seven Years of Rest for yourself, seven times seven years. The time of the seven Years of Rest will be forty-nine years.

9 A poi să pui să se sune tare din trâmbiţă; în ziua a zecea a lunii a şaptea, în Ziua Ispăşirii, să se sune din trâmbiţă în toată ţara.

Then let the horn be heard on the tenth day of the seventh month. On the day to be made free from sin you will let a horn be heard all through your land.

10 S ă sfinţiţi cel de-al cincizecilea an şi să vestiţi libertatea în ţară pentru toţi locuitorii ei. Acesta să fie pentru voi anul de veselie: fiecare din voi să se întoarcă la proprietatea lui şi fiecare din voi să se întoarcă la clanul lui.

You will honor the fiftieth year as holy. And let it be known in all the land that all who are living there are free. It will be a happy time for you. Each of you will return to what is his. Each will return to his family.

11 A nul al cincizecilea să fie pentru voi anul de veselie: să nu semănaţi, să nu culegeţi ce creşte după seceriş şi să nu culegeţi viile netăiate.

That fiftieth year will be a happy time for you. You will not plant seeds in the field, or gather the food that grows of itself, or gather fruit from the vines that are not cared for.

12 A cesta este anul de veselie – să fie sfânt pentru voi; să mâncaţi doar ceea ce va creşte de la sine pe ogor.

This is a happy time. It will be holy to you. You will eat from what the field gives.

13 Î n acest an de veselie să vă întoarceţi, fiecare din voi, la proprietatea voastră.

‘In this Year of Jubilee each one will have what was his.

14 C ând veţi vinde ceva semenului vostru sau când veţi cumpăra de la semenul vostru, să nu vă înşelaţi unul pe altul.

If you sell anything to your neighbor, or buy from your neighbor, do not do wrong to one another.

15 C ând veţi cumpăra de la semenul vostru, să plătiţi socotind anii de la anul de veselie, iar cel care vă va vinde să ceară un preţ, ţinând cont de anii care mai rămân pentru cules.

You will pay your neighbor by the number of years since the Year of Jubilee. And he will sell to you by the number of years the food may be gathered.

16 D acă anii sunt mulţi, atunci să ridici preţul, iar dacă anii sunt puţini, să scazi preţul, pentru că ţi se vinde un anumit număr de secerişuri.

You will make the price more if there are many years, and make the price less if there are few years. For he is selling you the food that is gathered each year.

17 S ă nu vă înşelaţi unul pe altul, ci să vă temeţi de Dumnezeul vostru. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

Do not do wrong to one another, but fear your God. I am the Lord your God. The Seventh Year

18 S ă împliniţi poruncile Mele, să păziţi legile Mele şi să le înfăptuiţi, ca să trăiţi în siguranţă în ţară.

‘So keep My Laws and do what I say, and you will be safe living in the land.

19 Ţ ara îşi va da rodul, iar voi veţi mânca şi veţi trăi în siguranţă în ea.

Then the land will give its food, so you can eat all you want and be safe living there.

20 D acă vă veţi întreba ce veţi mânca în al şaptelea an, deoarece nu semănaţi şi nu vă strângeţi roadele,

If you say, “What will we eat in the seventh year if we do not plant seeds or gather in the food of our field?”

21 a tunci să ştiţi că Eu vă voi da binecuvântarea Mea în al şaselea an într-o asemenea măsură, încât pământul va da roade pentru trei ani.

I will let My good come upon you in the sixth year, so it will give you enough food for three years.

22 C ând veţi semăna în al optulea an, veţi mânca tot din roadele vechi; până în al nouălea an, până la noile roade, veţi mânca tot din cele vechi.

When you are planting seeds in the eighth year, you can still eat from the old store of food. You can eat the old food until the food of the ninth year is gathered.

23 P ământul să nu fie vândut pe veci, pentru că ţara este a Mea, iar voi sunteţi străini şi peregrini înaintea Mea.

‘The land will not be sold to be kept forever. For the land is Mine. You are only strangers staying with Me.

24 D e aceea, în toată ţara pe care o veţi stăpâni, să daţi dreptul de răscumpărare pentru pământuri.

For all the land you have, you must be willing to let it go.

25 D acă unul dintre cei din poporul tău va sărăci şi îşi va vinde o parte din proprietatea lui, cel ce are dreptul de răscumpărare, adică ruda lui cea mai apropiată, va trebui să vină şi să răscumpere ceea ce el a vândut.

When your brother becomes poor and sells some of his land, then one in his family who is near to him is to come and buy what his brother has sold.

26 D acă omul nu are pe nimeni care să răscumpere, dar ajunge el însuşi în stare să poată face răscumpărarea,

But a man may have no one to buy his land, and he himself may become able to buy it again.

27 a tunci să socotească anii de la vânzare şi să dea înapoi cumpărătorului diferenţa, după care se poate întoarce la proprietatea lui.

Then he should add up the years since he sold it, and pay what is left of the price to the man to whom he sold it. So he will return to his own land.

28 D ar dacă nu poate să facă răscumpărarea, atunci ceea ce a vândut să rămână la cumpărător până la anul de veselie; în anul de veselie cumpărătorul va trebui să iasă din ea şi astfel el se va putea întoarce la proprietatea lui.

But if he is not able to buy it again for himself, then what he has sold will belong to the one who bought it until the Year of Jubilee. In the Year of Jubilee it will be let go and he may return to it.

29 D acă cineva va vinde o casă de locuit, aflată într-o cetate înconjurată cu ziduri, aceasta va putea fi răscumpărată în timp de un an de la vânzare; dreptul de răscumpărare este de un an.

‘If a man sells a house within the walls of a city, he has the right to buy it back for a whole year from the time he sold it. He can buy it during that year.

30 D acă nu este răscumpărată înainte de împlinirea unui an întreg, casa din cetatea înconjurată cu ziduri să rămână pentru totdeauna a cumpărătorului şi a urmaşilor lui; să nu iasă din ea în anul de veselie.

But if it is not bought back again for him within a whole year, then the house within the city walls belongs forever to the family of the one who bought it. It will not be returned to him in the Year of Jubilee.

31 C asele din satele care nu sunt înconjurate cu ziduri vor fi privite la fel ca şi ogoarele ţării; ele vor putea fi răscumpărate, iar cumpărătorul va trebui să le restituie în anul de veselie.

But houses in towns that have no walls will be thought of as open fields. They may be let go, and will be returned in the Year of Jubilee.

32 C ât despre cetăţile leviţilor, leviţii vor avea pentru totdeauna dreptul de răscumpărare asupra caselor din cetăţile lor.

The houses in the cities of the Levites may be returned to the Levites at any time.

33 D acă un om cumpără o casă de la leviţi, casa care a fost vândută în cetatea lor să fie restituită în anul de veselie, întrucât casele din cetăţile leviţilor sunt proprietatea lor în mijlocul israeliţilor.

If a house is not bought again by a Levite, then the house that was sold in one of their cities will be returned to him in the Year of Jubilee. For the houses of the Levites belong to them among the people of Israel.

34 D ar ogoarele din jurul cetăţilor leviţilor nu pot fi vândute, pentru că sunt proprietatea lor pentru totdeauna.

But the open field of their cities must not be sold. It belongs to them forever. The Poor Paying Money Back

35 D acă unul dintre cei din poporul tău sărăceşte şi devine dependent de tine, tu să-l ajuţi ca şi cum ar fi un străin sau un peregrin; să-l laşi să locuiască la tine.

‘If your brother becomes poor and is not able to pay you what he owes, then you should help him as you would help a stranger or visitor. So he may live with you.

36 S ă nu iei nici un fel de dobândă de la el, ci teme-te de Dumnezeu; lasă-l pe fratele tău să locuiască împreună cu tine.

Do not make him pay for the use of the money he owes you. But fear your God, so your brother may live with you.

37 S ă nu-i împrumuţi argint cu dobândă şi să nu-i dai mâncare pe camătă.

Do not make him pay for the use of your money or your food.

38 E u sunt Domnul, Dumnezeul tău, Care te-am scos din ţara Egiptului ca să-ţi dau Canaanul şi să fiu Dumnezeul tău.

I am the Lord your God, Who brought you out of the land of Egypt to give you the land of Canaan and to be your God. About Servants and Workmen

39 D acă unul dintre cei din poporul tău sărăceşte şi ţi se vinde, să nu-l obligi să lucreze ca sclav.

‘If your brother becomes so poor that he sells himself to you, do not make him work as a servant.

40 S ă rămână la tine ca ziler sau ca peregrin. Să te slujească până la anul de veselie.

He will be as a man who is paid to work for you, as one who is traveling from place to place, until the Year of Jubilee.

41 A tunci va putea pleca de la tine împreună cu copiii lui şi astfel se va putea întoarce la clanul lui şi la proprietatea părinţilor lui.

Then he will leave you, he and his children, that he may return to the land of his fathers.

42 C ăci ei sunt sclavii Mei pe care i-am scos din ţara Egiptului; să nu fie vânduţi cum se vând sclavii.

For I brought them out of the land of Egypt as My servants. They are not to be sold as a servant.

43 S ă nu-i stăpâneşti cu asprime, ci teme-te de Dumnezeul tău.

Do not make it hard for him, but fear your God.

44 C ât despre sclavii şi sclavele pe care poate vrei să îi ai, îi poţi cumpăra dintre neamurile din jur.

Those men and women you may have who are sold as servants will be from the nations around you.

45 P oţi să-i iei şi dintre fiii peregrinilor care vor locui la tine sau dintre cei din clanurile lor care se vor naşte în ţara voastră; ei pot fi proprietatea voastră.

You may buy from among the children of the strangers who live among you, and from their families that are with you and were born in your land. You may own them.

46 Î i puteţi lăsa ca moştenire copiilor voştri, iar aceştia să-i moştenească ca pe o proprietate. Ei vor fi sclavii voştri pe viaţă. Cât despre israeliţi, fraţii voştri, nici unul din voi să nu stăpânească peste altul cu asprime.

You may give them to your children after you, to receive as their own. You can have them as servants forever. But do not make it hard for your brothers, the people of Israel.

47 D acă un străin sau un peregrin se îmbogăţeşte, iar unul din fraţii voştri sărăceşte lângă el şi se vinde străinului sau peregrinului sau vreunuia din clanul străinului,

‘Now a stranger or one visiting you may become rich. And your brother may become so poor that he sells himself to a stranger living among you, or to the children of a stranger’s family.

48 d upă ce s-a vândut, el mai poate fi răscumpărat. Să-l răscumpere una din rudele sale;

Then he may be made free after he has been sold. One of his brothers may pay the price to free him.

49 a tât unchiul său, cât şi fiul unchiului său sau orice rudă apropiată din clanul lui vor putea să-l răscumpere; sau dacă poate, să se răscumpere singur.

His father’s brother, the son of his father’s brother, or one of his own family may pay the price to free him. Or if he becomes rich he may pay the price himself.

50 S ă facă socoteala cu cel ce l-a cumpărat. Preţul eliberării sale să fie socotit după numărul de ani, din anul în care a fost vândut până la anul de veselie; perioada în care a fost cu proprietarul va fi preţuită la fel ca perioada preţuită în cazul unui lucrător plătit.

With the one who bought him he will add the years from the year he sold himself until the Year of Jubilee. The price for him to be set free will be decided upon by the number of years. The time he was with the man who owned him will be as that of a man paid to work for him.

51 D acă mai rămân însă mulţi ani până la anul de veselie, în funcţie de numărul lor, el va plăti pentru răscumpărarea lui o parte din argintul cu care a fost cumpărat.

If there are still many years, he will return a part of the price which was given for him.

52 D acă mai sunt puţini ani până la anul de veselie, atunci să le facă socoteala şi să-şi plătească răscumpărarea în funcţie de aceşti ani.

If there is only a few years until the Year of Jubilee, he will decide upon the amount of money with his owner. He should pay the price to be set free, decided upon by the number of years.

53 A cesta va fi pentru cumpărătorul său ca un lucrător plătit cu anul; deci să nu se poarte cu asprime cu el sub ochii tăi.

He will be like a man paid to work for him year by year. Make sure his owner does not make it hard for him.

54 D acă nu va fi răscumpărat în nici unul din aceste feluri, el şi copiii lui să fie eliberaţi la anul de veselie.

Even if the price is not paid for him in this way, he will go free in the Year of Jubilee, he and his children.

55 I sraeliţii sunt robii Mei; ei sunt robii Mei pe care i-am scos din ţara Egiptului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

Because the people of Israel are My servants. They are My servants whom I brought out of the land of Egypt. I am the Lord your God.