1 O sea, fiul lui Ela, a început să domnească peste Israel, la Samaria, în al doisprezecelea an al domniei lui Ahaz, regele lui Iuda, şi a domnit timp de nouă ani.

In the twelfth year of Ahaz king of Judah, Hoshea the son of Elah became the king of Israel in Samaria. He ruled for nine years.

2 E l a făcut ce este rău înaintea Domnului, însă nu ca regii lui Israel de dinaintea lui.

Hoshea did what was sinful in the eyes of the Lord, but not as bad as the kings of Israel before him.

3 S almanasar, împăratul Asiriei, s-a ridicat împotriva lui şi astfel Osea a devenit vasalul lui şi i-a plătit tribut.

King Shalmaneser of Assyria came up against him. And Hoshea became his servant and paid taxes to him.

4 Î mpăratul Asiriei a descoperit însă o uneltire a lui Osea, care îi trimisese soli lui So, monarhul Egiptului, şi nu-i mai aducea tributul anual împăratului Asiriei. Prin urmare, împăratul Asiriei l-a prins şi l-a aruncat în temniţă.

But the king of Assyria found that Hoshea had been making plans against him. Hoshea had sent men to King So of Egypt, instead of giving taxes to the king of Assyria. He had done this year after year. So the king of Assyria shut him up and put him in chains in prison. Israel Carried Away to Assyria

5 Î mpăratul Asiriei a străbătut toată ţara şi a mărşăluit împotriva Samariei, pe care a asediat-o timp de trei ani.

Then the king of Assyria came against all the land. He went up to Samaria and kept soldiers around it for three years.

6 Î n al nouălea an al domniei lui Osea, împăratul Asiriei a cucerit Samaria şi i-a dus pe israeliţi în captivitate în Asiria. El i-a pus să locuiască în Halah şi în Gozan, pe râul Habor şi în cetăţile mezilor. Cauzele desfiinţării regatului lui Israel

In the ninth year of Hoshea, the king of Assyria took Samaria in battle, and took the people of Israel away to Assyria. He had them live in Halah and Habor, by the river of Gozan, and in the cities of the Medes.

7 A cestea s-au întâmplat din cauză că poporul Israel a păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeul lor, Care i-a scos din ţara Egiptului, de sub stăpânirea lui Faraon, monarhul Egiptului. Ei s-au închinat înaintea altor dumnezei

This happened because the people of Israel had sinned against the Lord their God. He had brought them up from the land of Egypt from under the power of Pharaoh, king of Egypt. But they worshiped other gods.

8 ş i au urmat atât obiceiurile neamurilor pe care Domnul le-a izgonit dinaintea israeliţilor, cât şi obiceiurile rânduite de regii lui Israel.

They walked in the ways of the nations the Lord had driven out from the people of Israel. And they walked in the ways the kings of Israel had started.

9 I sraeliţii au făcut pe ascuns împotriva Domnului, Dumnezeul lor, fapte care nu erau drepte. Ei şi-au zidit înălţimi în toate cetăţile lor, de la turnurile străjerilor până la cetăţile fortificate.

The people of Israel did things in secret which were not right, against the Lord their God. They built high places for themselves in all their towns, from the smallest town to the strongest city.

10 Ş i-au ridicat stâlpi sacri şi aşere pe orice deal înalt şi sub orice copac verde.

They set up holy objects of the false goddess Asherim on every high hill and under every green tree.

11 A u ars tămâie pe toate înălţimile, la fel ca neamurile pe care le-a izgonit Domnul dinaintea lor şi au făcut lucruri rele, mâniindu-L pe Domnul.

There they burned special perfume on all the high places, as the nations did which the Lord carried away from them. They did what was bad and made the Lord angry.

12 E i au slujit idolilor deşi, Domnul le spusese: „Să nu faceţi lucrul acesta!“

They worshiped false gods, about which the Lord had told them, “You must not do this.”

13 D omnul a avertizat pe Israel şi pe Iuda prin toţi profeţii Săi şi prin toţi văzătorii, zicându-le: „Întoarceţi-vă de la căile voastre rele şi păziţi poruncile şi hotărârile Mele, potrivit cu toată Legea pe care am poruncit-o strămoşilor voştri şi pe care v-am trimis-o prin robii Mei, profeţii!“

The Lord told Israel and Judah of the danger, through all His men who told what would happen in the future. He said, “Turn from your sinful ways and obey My Laws. Keep all the Laws which I gave your fathers, and which I gave to you through My servants and men of God.”

14 D ar ei nu L-au ascultat, ci au fost încăpăţânaţi asemenea strămoşilor lor care nu crezuseră în Domnul, Dumnezeul lor.

But they did not listen. They were strong-willed like their fathers, who did not believe in the Lord their God.

15 E i I-au respins hotărârile, legământul încheiat cu strămoşii lor şi mărturiile pe care li le-a dat El, umblând după lucruri de nimic şi devenind ei înşişi de nimic. Ei s-au luat după neamurile care erau în jurul lor, cu toate că Domnul le-a poruncit să nu se asemene cu ele.

They turned away from His Laws and His agreement which He made with their fathers. They turned away when He told them of danger. They followed false gods, and became empty. They followed the nations around them. But the Lord had told them not to act like them.

16 E i au renunţat la toate poruncile Domnului, Dumnezeul lor, şi şi-au turnat ca idoli doi viţei şi un stâlp al Aşerei. S-au închinat întregii oştiri a cerurilor şi i-au slujit lui Baal.

They turned away from all the Laws of the Lord their God and made objects to look like false gods. They made two calves and an object to look like the false goddess Asherah. And they worshiped all the stars of heaven and worked for Baal.

17 A u trecut prin foc pe fiii şi pe fiicele lor, s-au îndeletnicit cu ghicirea şi cu vrăjitoria şi s-au vândut ca să facă ce este rău înaintea Domnului, mâniindu-L.

Then they gave their sons and daughters as burnt gifts. They told the future and used witchcraft. They sold themselves to do what is sinful in the eyes of the Lord. And they made Him angry.

18 D e aceea Domnul s-a mâniat foarte tare pe Israel şi l-a îndepărtat din prezenţa Lui, astfel încât n-a mai rămas decât seminţia lui Iuda.

The Lord was very angry with Israel, and put them away from his eyes. None was left except the family of Judah.

19 Î nsă nici Iuda nu a păzit legământul Domnului, Dumnezeul lui, ci s-a luat după obiceiurile rânduite de Israel.

Even Judah did not keep the Laws of the Lord their God. They walked in the ways which Israel had started.

20 D omnul i-a lepădat atunci pe toţi urmaşii lui Israel, i-a smerit, i-a dat pe mâna jefuitorilor şi, în cele din urmă, i-a izgonit din prezenţa Lui.

And the Lord turned away from all the children of Israel, and sent trouble upon them. He gave them over to those who destroyed the land, until He had put them away from His eyes.

21 C ăci atunci când El îl despărţise pe Israel de Casa lui David, ei îl puseseră rege pe Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l-a înstrăinat pe Israel de Domnul şi l-a făcut să săvârşească un mare păcat.

When He had torn Israel from the family of David, they made Jeroboam the son of Nebat king. Then Jeroboam drove Israel away from following the Lord. He led them into sin.

22 I sraeliţii au continuat să săvârşească toate păcatele pe care le-a făcut Ieroboam şi nu s-au depărtat de ele,

And the people of Israel walked in all the sins of Jeroboam. They did not turn away from them,

23 p ână ce Domnul l-a îndepărtat pe Israel din prezenţa Sa, aşa cum vestise prin toţi robii Săi, profeţii. Şi astfel Israel a fost luat de pe teritoriul său şi dus în captivitate în Asiria, unde a rămas până în ziua de astăzi. Colonizarea Samariei

until the Lord put Israel away from His eyes. He spoke through all His servants who tell what will happen in the future that He would do this. So Israel was carried away from their own land to Assyria until this day. Assyrians Live in Israel

24 Î mpăratul Asiriei a adus oameni din Babilon, din Cuta, din Ava, din Hamat şi din Sefarvayim şi i-a aşezat în cetăţile Samariei, în locul israeliţilor. Ei au luat în stăpânire Samaria şi au locuit în cetăţile ei.

The king of Assyria brought people from Babylon, Cuthah, Avva, Hamath and Sephar-vaim. He had them live in the cities of Samaria in place of the people of Israel. So they took Samaria for their own, and lived in its cities.

25 C ând au început ei să locuiască acolo, nu se temeau de Domnul şi, prin urmare, Domnul a trimis împotriva lor nişte lei care au ucis pe câţiva dintre ei.

At the beginning of their living there, they did not fear the Lord. So the Lord sent lions among them, which killed some of them.

26 A tunci i-au zis împăratului Asiriei: „Popoarele pe care le-ai adus pentru a locui în cetăţile Samariei, nu cunosc Legea Dumnezeului acestei ţări. El a trimis împotriva lor nişte lei şi au fost ucise de ei pentru că nu cunosc Legea Dumnezeului acestei ţări!“

They said to the king of Assyria, “The nations you have carried away to the cities of Samaria do not know the way of the god of the land. So He has sent lions among them to kill them because they do not know the way of the god of the land.”

27 A tunci împăratul Asiriei a poruncit zicând: „Trimiteţi pe unul din preoţii care au fost luaţi captivi din Samaria să meargă şi să locuiască acolo, ca să-i înveţe Legea Dumnezeului acelei ţări.“

Then the king of Assyria told them, “Take to Samaria one of the religious leaders you brought from there. Let him go and live in Samaria. And let him teach them the way of the god of the land.”

28 U nul din preoţii care fusese luat captiv din Samaria s-a întors, a locuit la Betel şi i-a învăţat cum să se teamă de Domnul.

So one of the religious leaders they had taken away from Samaria came and lived at Bethel. And he taught them how they should worship the Lord.

29 D ar fiecare popor şi-a făcut proprii lui zei în cetăţile în care locuiau şi i-au pus în temple, pe înălţimile zidite de samariteni.

But every nation still made gods of its own. They put them in the houses of the high places which the people of Samaria had made. The people of every nation did this in the cities where they lived.

30 O amenii din Babilon l-au făcut pe Sucot-Benot, oamenii din Cuta l-au făcut pe Nergal, oamenii din Hamat l-au făcut pe Aşima,

The men of Babylon made the false god Succoth-benoth. The men of Cuth made the false god Nergal. The men of Hamath made the false god Ashima.

31 i ar cei din Ava i-au făcut pe Nibhaz şi Tartak. Cei din Sefarvayim îşi ardeau fiii în foc, ca jertfă pentru Adra-Melek şi Ana-Melek, zeii din Sefarvayim.

The Avvites made the false gods Nibhaz and Tartak. And the Sepharvites burned their children in the fire to Adram-melech and Anammelech, the gods of Sepharvaim.

32 E i se închinau Domnului, dar totodată şi-au numit pentru ei înşişi tot felul de preoţi ai înălţimilor, care aduceau pentru ei jertfe în templele de pe înălţimi.

They feared the Lord also, and yet they chose from among themselves religious leaders of the high places. These leaders gave the gifts for them in the houses of the high places.

33 A stfel ei se închinau Domnului, dar slujeau şi zeilor lor după obiceiul popoarelor din care au fost aduşi.

So the people feared the Lord, but they worshiped their own gods also. They followed the way of the nations from which they had been taken away.

34 P ână în ziua de astăzi ei au aceleaşi obiceiuri vechi. Ei nu se închină Domnului; nu păzesc nici hotărârile şi rânduielile lor şi nici legile şi poruncile pe care le-a dat Domnul urmaşilor lui Iacov, căruia i-a pus numele Israel.

To this day, they follow the ways of times past. They do not honor the Lord. They do not follow the Laws or the Word which the Lord told the sons of Jacob, whom He gave the name Israel.

35 D omnul încheiase cu ei un legământ şi le poruncise astfel: „Să nu vă temeţi de alţi dumnezei, să nu vă închinaţi lor, să nu le slujiţi şi să nu le aduceţi jertfe,

The Lord had made an agreement and told them, “You must not fear other gods. You must not put your faces to the ground in front of them, or worship them, or give gifts to them.

36 c i să vă temeţi de Domnul, Care v-a scos din ţara Egiptului cu mare putere şi cu braţ întins! Lui să vă închinaţi şi Lui să-I aduceţi jertfe!

But fear the Lord, Who brought you up from the land of Egypt with great power and with a strong arm. Put your faces to the ground before Him. And give Him your gifts.

37 V egheaţi întotdeauna să păziţi învăţăturile, rânduielile, legile şi poruncile pe care le-a scris pentru voi şi să nu vă temeţi de alţi dumnezei.

Obey forever the Laws and the Word which He wrote for you. Do not fear other gods.

38 S ă nu uitaţi legământul pe care Eu l-am încheiat cu voi şi să nu vă temeţi de alţi dumnezei,

Do not forget the agreement I have made with you. And do not honor other gods with fear.

39 c i să vă temeţi de Domnul, Dumnezeul vostru, şi El vă va izbăvi din mâna tuturor duşmanilor voştri.“

Fear the Lord your God and He will save you from those who hate you.”

40 E i însă n-au ascultat, ci au urmat vechile lor obiceiuri.

But they did not listen. They followed the ways of times past.

41 A şadar, aceste popoare se temeau de Domnul, dar slujeau şi idolilor lor. Până în ziua de azi copiii lor şi copiii copiilor lor fac ceea ce au făcut şi părinţii lor.

These nations feared the Lord, but they worshiped their false gods also. Their children and grandchildren did the same, and they do as their fathers did to this day.