1 O are nu are omul o viaţă plină de trudă pe pământ? Oare nu sunt zilele lui ca ale unui ziler ?

“Is not man made to work on earth? Are not his days like the days of a man paid to work?

2 C a un sclav care tânjeşte după umbra serii sau ca un lucrător ce îşi aşteaptă plata,

Like a servant who desires to be out of the sun, and like a working man who waits for his pay,

3 a şa am avut şi eu parte de luni de deşertăciune şi nopţi de necaz mi s-au dat.

I am given months of pain and nights of suffering for no reason.

4 C ând mă culc, mă întreb: «Când mă voi trezi?» Dar noaptea e aşa de lungă şi mă frământ până în zori.

When I lie down I say, ‘When will I get up?’ But the night is long, and I am always turning from side to side until morning.

5 T rupul îmi este acoperit de viermi şi de coji pământii; pielea îmi crapă şi supurează,

My flesh is covered with worms and dirt. My skin becomes hard and breaks open.

6 z ilele mele sunt mai iuţi decât suveica ţesătorului şi se sfârşesc fără nădejde.

My days are faster than a cloth-maker’s tool, and come to their end without hope.

7 A du-Ţi aminte, Dumnezeule, că viaţa mi-e doar o suflare! Ochii mei nu vor mai vedea niciodată fericirea.

“Remember that my life is only a breath. My eye will not again see good.

8 O chiul care mă priveşte nu mă va mai vedea; ochii Tăi mă vor căuta, dar eu nu voi mai fi.

The eye of him who sees me will see me no more. Your eyes will be on me, but I will be gone.

9 C a norul care se risipeşte şi trece, aşa nu se va mai ridica cel ce se coboară în Locuinţa Morţilor.

When a cloud goes away, it is gone. And he who goes down to the place of the dead does not come back.

10 N u se va mai întoarce niciodată acasă, locul său nu-l va mai cunoaşte.

He will not return to his house, and his place will not know him any more.

11 D e aceea eu nu voi tăcea, ci, în durerea duhului meu, voi vorbi, în amărăciunea sufletului meu, mă voi plânge!

“So I will not keep my mouth shut. I will speak in the suffering of my spirit. I will complain because my soul is bitter.

12 S unt eu Marea sau monstrul Tanin, de ai pus o strajă în jurul meu?

Am I the sea, or a large sea animal, that You put someone to watch me?

13 C ând zic: «Patul meu mă va mângâia şi aşternutul îmi va alina plângerea!»,

When I say, ‘My bed will comfort me, and there I will find rest from my complaining,’

14 a tunci Tu mă înspăimânţi cu visuri şi mă îngrozeşti cu vedenii.

then You send dreams to me which fill me with fear.

15 A şa că aş alege mai bine sugrumarea, mai bine moartea, decât aceste oase.

So a quick death by having my breath stopped would be better to me than my pains.

16 L e dispreţuiesc …! Nu voi trăi în veci! Lasă-mă singur, căci doar o suflare îmi este viaţa.

I hate my life. I will not live forever. Leave me alone, for my days are only a breath.

17 C e este omul ca să-ţi pese atât de mult de el şi să-i dai aşa multă atenţie,

What is man, that You make so much of him? Why do You care about him,

18 s ă-l cercetezi în fiecare dimineaţă şi să-l încerci în orice clipă?

that You look at him every morning, and test him all the time?

19 N u vei înceta oare să te mai uiţi la mine şi să mă laşi astfel singur, măcar până-mi înghit saliva?

How long will it be until You look away from me? Will You not let me alone until I swallow my spit?

20 D acă am păcătuit, ce Ţi-am făcut Ţie, Veghetor al oamenilor? De ce m-ai luat drept ţintă? Am devenit o povară pentru Tine?

Have I sinned? What have I done to You, O watcher of men? Why have you made me something to shoot at, so that I am a problem to myself?

21 D e ce nu-mi ierţi păcatul şi nu-mi dai la o parte nelegiuirea? Curând voi fi zăcând în ţărână, mă vei căuta, dar nu voi mai fi.“

Why then do You not forgive my wrong-doing and take away my sin? For now I will lie down in the dust. You will look for me, but I will not be.”